Carti cu propriul lor destin

miercuri, 16 mai 2018

Biblioteca Muzeului Municipiului Bucuresti gazduieste în aceasta perioada o colectie speciala de carti reunite sub genericul Ex libris meis – Din cartile mele. Dr Daniela Lupu noteaza cateva detalii legate de aceasta interesanta colectie cu însemne de proprietate: „Multe dintre cartile aflate astazi în Biblioteca Muzeului Muncipiului Bucuresti au parcurs un drum lung de la iesirea din tipografie, pana la destinatia actuala... Ele poarta urmele timpului, dar si semnaturile, însemnarile si însemnele celor care le-au fost vremelnici proprietari, denumite generic ex libris.

 Sintagma Ex libris deriva din expresia latina „Ex libris meis” – în traducere: „Din cartile mele” si a aparut înca din antichitate din dorinta posesorului de a face cunoscut lumii ca acea carte îi apartine, ca face parte din biblioteca sa. Ex librisul poate fi o semnatura, poate fi aplicat ca o eticheta (cu text si imagine) sau imprimat (cu un sigiliu sau o stampila) în interiorul cartii, pe coperte sau cotor. În functie de continut, poate  fi clasificat în mai multe categorii: ex libris autograf (semnatura), ex libris monogram (doar cu initialele posesorului), ex libris heraldic (reproduce blazonul proprietarului, însotit uneori si de deviza), ex libris  figurativ (o compozitie cu caracter simbolic sau alegoric, care face trimitere la ocupatia proprietarului).

 În fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului Bucuresti exista peste 1000 de carti cu diferite însemne de proprietate, dintre care a fost selectata pentru expunere doar o mica parte, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea, pana la mijlocul secolului XX. Principalele criterii de selectie au fost: starea de conservare a exemplarelor, tipologia însemnului de proprietate, apartenenta la o biblioteca sau o colectie cunoscuta. În cazurile existentei mai multor carti apartinand aceluiasi proprietar, am optat pentru titlul care defineste cel mai bine personalitatea sau preocuparile posesorului.

 Am inclus în expozitie si însemnari din secolele XVIII-XIX care, fara a   fi ex libris-uri propriu zise, au calitatea de a semnala prezenta cartii în medii unde bibliotecile personale sunt înca o raritate... Daca unele carti au reprezentat pentru posesorii lor o mica avere, motiv pentru care au scris pe  ele blesteme sau avertizari împotriva celor care ar îndrazni sa le fure, altele au facut parte din biblioteci impresionante, care cuprindeau mii de volume...

 Proprietarii cartilor prezente în expozitie s-au nascut si au trait între secolele al XVIII-lea si al XX-lea. Sunt intelectuali si oameni politici de diferite formatii, originari din toate tinuturile romanesti, munteni si olteni, ca Bratienii, Nicolae Balcescu, Gheorghe Tatarescu, moldoveni ca August Filip, ardeleni precum Alexandru Papiu Ilarian si Sextil Puscariu, alaturi de basarabeanul Pavel Gore si bucovineanul Alexis Zaloziecki. Unii dintre acestia au fost participanti activi la evenimente marcante din istoria Romaniei: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor de la 1859, Primul Razboi Mondial (1916-1918), Marea Unire de la 1918, Al Doilea Razboi Mondial (1941-1945). Sunt printre ei si oameni care au platit cu ani grei de detentie convingerile sau erorile politice, principiile sau doar dorinta de libertate, ale caror biblioteci au fost confisscate odata cu celelalte bunuri sau au fost vandute pentru supravietuire (Constantin C. Bratianu, Gheorghe Tatarescu, August Filip, G. M. Cantacuzino, Marietta Sadova, Ernest Bernea)...

  Prezenta ex libris-ului constituie un important criteriu de bibliofilie si sporeste valoarea unei carti iar studierea ex libris-urilor reprezinta un domeniu distinct de cercetare al bibliologiei... Expozitia nu-si propune sa faca o istorie a ex libris-ului, ci o investigare a relatiei speciale între om si cartile sale de-a lungul timpului. În acest context am apelat la ex libris pentru capacitatea sa de a deveni o personalitate si de a reconstitui o epoca”.

GEORGE CUSNARENCU