Olaritul de Horezu, intre traditie si kitsch

miercuri, 09 mai 2018

Amintind faptul ca la sectia de etnografie a Muzeului Olteniei din Craiova, cu ocazia Zilei Olteniei, a fost deschisa pe 21 martie, Expozitia temporara „Oltenia si patrimoniul sau UNESCO”, scriam si despre Horezu, „perla” olaritului din Romania si despre unul dintre cei mai reprezentativi artisti populari, Laurentiu Pietraru care, alaturi de sotia sa Nicoleta, au patentat ceea ce poate fi numit „ceramica Pietraru”. Pentru Laurentiu Pietraru se potriveste vechea zicala a batranilor care spunea ca pentru a fi un bun olar „trebuie sa fii ager ca si cocosul, iscusit ca sarpele si rabdator ca pestele”.

 Nu e de mirare ca aceste trei simboluri apar pe farfuriile de Horezu, alaturi de spicul graului, arborele si spirala vietii. Daca ai sansa sa intri in atelierul familiei Pietraru, cum am avut-o si eu, descoperi o adevarata expozitie cu vanzare care surprinde prin varietate,  calitate si bun gust artistic. Gasesti aici o ceramica traditionala modelata si produsa de cei doi artisti, ornata cu tehnici si culori mostenite de-a lungul anilor de truda. Or tocmai aceasta traditie a olaritului este azi poluata in Horezu de aparitia unor obiecte contrafacute, de proasta calitate care imbie la tot pasul turistii nestiutori si grabiti, mereu dornici de suveniruri „autohtone” la preturi reduse.

 Despre atelierul familiei Pietraru, un om de gust si avizat precum etnologul Corina Mihaescu, autoarea unei volum despre Ceramica de Horezu,  descrie atelierul-galerie al sotilor Pietraru drept „o oaza cu ceramica adevarata, de traditie, unde admiram cu aceeasi uimire si incantare morfologia simbolica a Horezului”.

 Laurentiu Pietraru nu e doar un artist popular, dar si un om temerar. El se lupta, poate ca nu in van, pentru a pastra traditia. Pentru el si Nicoleta, „ceramica de Horezu este traditie in primul rand. Si acum se lucreaza totul manual, cum lucrau si parintii, si bunicii. Horezu se mandreste cu noi pentru ca tinem traditia. Noi aici facem calitate mare, nu productie mare. Sper sa se mentina traditia la Horezu si in satul Olari, dar si aici, pe strada noastra”, dupa cum scrie Dr. Corina Mihaescu.

 Pentru a deosebi arta populara traditionala de kitsch-uri, Laurentiu Pietraru vrea ca „Horezu sa ramana cunoscut ca tinutul ceramicii autentice, iar aceasta trasatura sa fie bine delimitata ori de cate ori se vorbeste despre aceste locuri” si propune ca obiectele kitsch „sa fie etichetate drept kitsch-uri, sa se stie din ce bazar provin si sa fie expuse in locuri separate de ceramica populara”. O idee absolut binevenita si necesara.

 Despre traditia adevarata, nealterata, scria si Dr. Corina Mihaescu in revista Clipa din octombrie 2016, pomenind „Expozitia Traditie si actualitate in ceramica de Horezu” din mai-iunie 2016: „A fost un omagiu adus generatiilor trecute de olari, care prin munca lor creativa au conferit, de-a lungul timpului, personalitatea si caracterul unic al renumitei ceramici de Horezu... un omagiu adus olarilor de astazi de la Horezu, care, in memoria Lumii, creeaza un loc peren prin lucrarea lor, pastrand viu un element de patrimoniu cultural imaterial romanesc intre valorile universale”. Si nu sunt vorbe mari, sunt cuvinte adevarate.

GEORGE CUSNARENCU