„Tristetea” neuronului adormit

miercuri, 18 aprilie 2018

Nu este deloc o gluma: intr-un creier inca treaz, insa foarte obosit, anumiti neuroni isi inceteaza activitatea. Aceste scurtcircuitari ale activitatii cerebrale ar putea explica unele dereglari legate de oboseala, totusi lipsa de somn ramâne o cauza majora a disfunctiunilor la nivelul respectiv.

Totul despre somn

 Somnul e indispensabil supravietuirii unui mare numar de animale, in primul rând al mamiferelor. Fiinta umana are nevoie, in medie, de 7 ore de somn pe zi pentru a se pastra in cea mai buna forma. Dar ce se intâmpla atunci când organismul ne este privat de necesarul repaus cotidian? Potrivit unui studiu american, o parte din creier intra in.. „adormire”, chiar daca persoana respectiva este inca treaza. De ce?

 Somnul se caracterizeaza printr-o modificare a activitatii cerebrale in raport cu starea de veghe. In timp ce functiile vitale ramân din fericire in activitate normala, datorita acelor zone „primitive” din creier care comanda inima, plamânii sau sinteza hormonilor, functiile constientei si constiintei intra in repaus. Neuronii cortexului cerebral implicati in aceste functii oscileaza astfel intre o stare de „aprins” si o stare de „stins”.

Soriceii foarte... ocupati

 Starea „aprins” e similara activitatii neuronilor din starea de veghe, caracterizându-se printr-o activitate neregulata a acestora, in care examenul EEG inregistreaza fluctuatii de mica amplitudine si de inalta frecventa. Invers, in starea „stins” activitatea neuronilor se opreste, fapt ce se vede pe electroencefalograma ca unde de mare amplitudine si de frecventa scazuta.

 Cercetatorii Universitatii Wisconsin-Madison au studiat atent creierul soarecilor de laborator nedormiti mai multe ore, dupa ce in custile lor au fost introduse obiecte atractive pentru ei: mingiute colorate, cutii, tuburi sau bucati din cuiburi provenite de la alte rozatoare si impregnate cu mirosul acestora. Electroencefalograma respectivilor cobai si comportamentul lor activ a permis obtinerea certitudinii ca ei erau nedormiti. Totusi, s-a remarcat un fapt interesant: cu cât soarecii sunt privati mai mult de somn, cu atât mai mult anumite zone ale cortexului cerebral emit semnale de joasa frecventa, deci „pe stins”; prin urmare, activitatea motorie a animalelor este afectata. Posibilitatea de a atinge un obiect scade semnificativ si din ce in ce mai mult, cu cât cobaiul a fost tinut treaz mai multe ore. Altfel spus, din punct de vedere fizic oboseala neuronilor permite explicarea slabelor performante observate frecvent la persoanele private de somn.

Picoteala luata la bani marunti

 Cu certitudine, oricui i s-a intâmplat sa atipeasca, chiar si in timpul unei activitati mai mult ori mai putin importante, cum ar fi – sa zicem – lucrul la birou pe calculator, cititul unei carti, asteptarea unui tren etc. Aceasta oboseala neuronala este numai partiala si difera de ceea ce numim microsomn(uri) – faze ce dureaza câteva secunde, când ochii se inchid si ansamblul cortexului cerebral reactioneaza in aceeasi maniera ca in timpul unei faze de somn real.

 Cercetatorii spun ca adormirea localizata in creier ar semana mai curând cu aceea observata in anumite forme de epilepsie! In cazul lipsirii de somn, mai mult decât o disfunctie, acest fenomen ar constitui un mijloc pentru creier de a pastra energia neuronilor astfel incât sa afecteze cât mai putin posibil organismul in integralitatea sa.

      Neuronii obositi ai unui creier treaz pot fi responsabili de lipsa de atentie, de rationamentele eronate, de predispozitia la greseli si de iritabilitatea de care dam dovada atunci când nu am dormit suficient, desi nu ne simtim neaparat obositi. Un motiv de ingrijorare foarte serios, cel putin daca ne gândim la faptul – demonstrat statistic – ca cel putin o cincime din populatie sufera de lipsa de somn!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU