Ascunzatorile marelui criminal

marşi, 03 aprilie 2018

Adaposturile blindate si/sau centrele de comanda cele mai cunoscute ale celui mai mare criminal din istoria moderna, Adolf Hitler, sunt Führerbunker din Berlin, Wolfsschanze (Barlogul lupului) din estul Prusiei si Berghof din Bavaria (unde locuia cu Eva Brown). Dar dupa razboi s-a aflat ca Hitler a avut cel putin 14 centre de comanda din cele 20 planificate, pentru a se deplasa de la unul la altul , in functie de zona geografica a campaniei duse de Wehrmacht.

 Istoricii consemneaza ca edificarea unor „ascunzatori” nu a fost terminata, iar unele au fost folosite mult mai frecvent decat altele. Hitler a avut si un tren special, numit „Furtuna de primavara”, utilizat drept cartier general in 1941.

Frica de atentate

 In Führerbunker-ul din Berlin s-a instalat la 16 ianuarie 1945 si tot acolo s-a sinucis la 30 aprilie 1945. Resedinta Berghof din Bavaria era una de „timp liber” si de „intalniri amicale”, acolo l-a primit pe prim-ministrul Marii Britanii, Neville Chamberlain. O alta „vizuina” a fost Anlage Süd (Stepina), pe teritoriul Poloniei, unde l-a primit pe Benito Mussolini la 27 august 1941. Dar cea mai faimoasa locatie strategica a fost „Barlogul lupului”, situat in estul Prusiei, acum pe teritoriul polonez. Constructia acesteia a fost terminata in 1941, iar numele provine de la obiceiul führerului de a fi chemat, in cercul de apropiati, „lupul”.

 Situat intr-o padure a Masivului Masurian, aceasta cetate de 6,5 kilometri patrati a fost conceputa in trei cercuri concentrice de securitate. In perioada de maxima activitate, aici lucrau aproape 2.000 de barbati si numai 20 de femei. Sistemul avea un aeroport propriu si linie de cale ferata. De asemenea, arhitectii prevazusera o retea uriasa de verdeata pentru camuflaj. Birourile lui Hitler se aflau in zona 1 de securitate, unde existau ziduri de 2 metri grosime, de beton armat.

 Fuhrerul daduse ordin ca nicio fereastra sa nu fie direct in bataia soarelui, de frica vreunui lunetist. Aici avea acces doar un cerc restrans de „strategi”, din care faceau parte Bormann, Goering, Keitel si Jodl (inalt comandant al Wehrmachtului). Trupe speciale stationau pe o distanta de 75 de kilometri, iar din dotarea armatei proprii faceau parte tancuri si baterii antiaeriene.

 La aceasta resedinta strategica, Adolf Hitler avea un program zilnic neschimbat, desi lucrurile nu mergeau deloc bine pe frontul rusesc. Ziua de lucru incepea pe la 9:30, cu o plimbare a cainelui... „Barlogul lupului” a cazut cand Armata Rosie a ajuns acolo, in ianuarie 1945.

Uluitorul esec

 Resedinta stragetica din Masivul Masurian a ramas in istorie si pentru atentatul nereusit din 20 iulie 1944. Complotul l-a avut ca actor principal pe colonelul Claus von Stauffenberg, care a purtat si plasat servieta cu bomba la o sedinta de razboi. La 20 iulie 1944, la ora 12:43 bomba a fost detonata. Hitler nu a fost insa nici macar ranit grav, caci un ofiter mutase fara sa vrea servieta pe sub masa de lucru... Führerul a scapat, desi cateva ore la Berlin s-a spus ca decedase!

PAUL IOAN