Muzeul Canepii, un unicat

miercuri, 10 ianuarie 2018

Cu o luna si jumatate înainte de sfarsitul lui 2017, am aflat dintr-un reportaj Agerpres ca la Timisoara, la noul Muzeu al Canepii, unic în tara noastra, a fost expusa marama mamei marelui nostru sculptor Constantin Brancusi, motiv pentru care preluam si noi cateva informatii legate de acest eveniment, acum la început de an.

 Muzeul adaposteste camasi populare romanesti, bluze, ii sau marame din canepa, simple ori tesute cu fir de aur, unele purtand amprenta unor simboluri ale culturii romanesti, cum ar fi Brancusi sau Maria Lataretu.

  „Exponatele provin din mai multe regiuni ale tarii, cele mai pretioase fiind marama mamei lui Brancusi si un costum al nepoatei sculptorului, dar si o ie cu paiete de aur care a fost vedeta la Expozitia Universala de Arta de la Paris (1937) sau o ie a interpretei de muzica populara Maria Lataretu”. Aflam ca renumita artista de muzica populara si-a vandut la un moment dat cateva piese de garderoba, iar proprietara muzeului, Leontina Prodan, le-a cumparat si le-a reconditionat pentru a le expune vizitatorilor.

 Prin crearea acestui muzeu, Leontina Prodan a încercat sa protejeze culturile de canepa de la noi, fiind decisa sa pastreze memoria canepii prin sloganul „rezistenta prin cultura”. Iata ce declara Leontina Prodan pentru Agerpres: „Muzeul este deschis în sediul firmei de croitorie, care si-a redus activitatea de la 150 de muncitori la 7. Cu acest spatiu ramas liber am pornit proiectul nostru de suflet, START (Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale), un muzeu viu, care nu este finantat deocamdata, pentru ca nu avem atatia bani. Avand colectii personale de variate costume populare, chiar si noi producem costume populare, faptul ca eu cultiv canepa si de patru ani organizez Ziua Canepii, transformata într-un festival al canepii, ne-am gandit ca desi toate demersurile noastre pe care le-am facut la autoritati nu au avut niciun rezultat, putem sa mentinem aceasta planta vie prin cultura. Acest muzeu va fi unul al viitorului canepii, pentru ca abia dupa ce am abandonat cultura acestei plante, ne-am dat seama de puterea ei, de utilizarile pe care le are”.

 Ea mai spune ca îi place „sa lucreze pe firul de canepa, pentru ca simte ca brodeaza cu propriile maini o istorie ce coboara în mileniile omenirii”. Despre istoria canepii vorbeste si Leontina Prodan atunci cand spune ca aceasta planta „a fost o necesitate pentru taranul roman... Începand din 1972, în Romania s-au construit 12 fabrici integrate, cu 52 de unitati pe tot cuprinsul tarii, de prelucrare a canepii, toata stiinta si inventica romaneasca au fost puse în joc aici, dar au fost distruse toate prin privatizare... Canepa a fost victima unui razboi economic si se vorbeste despre ea doar ca drog sau planta halucinogena, eventual canabis”.

 În ceea ce priveste exponatele, cel mai vechi este o camasa din judetul Salaj, cu o istorie de peste 200 de ani, dar multe dintre piese provin de la participantii la Festivalul Condeierilor Plugari din Banat, care are loc în luna septembrie, la Muzeul Satului Banatean din Timisoara.

 Exista expus în Muzeu si un razboi de tesut din 1907, al unei persoane „care a avut 16 brevete de inventii prin care a trecut razboiul, de la cel manual la cel mecanic, cu care s-au dotat toate unitatile din tara care erau cooperative Arta Populara”.

GEORGE CUSNARENCU