Desecretizarea documentelor OZN din Spania

luni, 06 noiembrie 2017

La sfarsitul anului 2016, Ministerul Apararii din Spania a publicat 1900 de pagini digitizate, din 80 de rapoarte declasificate, tip „dosare OZN”. Documentele se refera la evenimente care au avut loc pe intreg spatiul aerian spaniol, intre 1962 si 1995. Unele dintre aceste cazuri au fost vazute dintr-un singur loc, in timp ce altele acopera mai multe puncte geografice, fie deoarece au fost urmarite din avion, fie deoarece data si descrierea coincid, desi s-au facut observatii din locuri diferite.

 Procesul de desecretizare a acestor „Dosare OZN” a inceput in 1991, cand Ministerul Apararii a decis sa le analizeze si, acolo unde era cazul, sa reduca nivelul lor de clasificare, pentru a le pune la dispozitia publicului, care cerea sa le consulte. In 1992, a fost depusa o copie fizica la Biblioteca Centrala a Fortelor Aeriene. Aceasta a fost digitizata, in ceea ce s-a numit Biblioteca Virtuala a Apararii, documentele devenind astfel accesibile pe internet.

 Fiecare inregistrare este formata din mai multe pagini care includ diverse consideratii, cum ar fi locul reperarii, data, rezumatul faptelor, constatari, interviuri cu martorii si documente grafice, in cazul in care exista, ca si propunerea de clasificare sau declasificare. In fiecare caz, a fost respectata confidentialitatea privind identitatea martorilor.

Un „astru” in miscare

 Prezentam mai jos cateva dintre observatiile declasificate. Prima trateaza un caz din 6 august 1962, inclus in dosarul 620806 impreuna cu alte doua observatii, care au avut loc pe 7 si 13 din aceeasi luna, in orasul San Javier (Murcia). Ofiterul de zbor aflat la baza aeriana San Javier a vazut, la ora 22.00, la altitudinea de 500 de metri, deasupra de Monte Cabezo, o lumina puternica, similara cu farurile unui avion care vine la aterizare. La inceput si-a zis ca este poate un „astru”, dar, dupa cateva minute, lumina a inceput sa faca miscari rapide laterale si verticale „imposibil de efectuat de avioane sau elicoptere”. Fenomenul a fost urmarit printr-un teodolit de precizie, instrument topografic destinat masurarii unghiurilor, ca si prin binoclu, „dar nu s-a putut distinge vreo forma definita”.

 Treizeci de minute mai tarziu, lumina abia se mai vedea. In ciuda datelor limitate prezentate in dosar, Ministerul a considerat cazul ca „fenomen inexplicabil”.

 Un alt caz declasificat in biblioteca virtuala este datat 9 decembrie 1968. O notificare telefonica anunta „observarea unui fenomen luminos” la est si la vest de Almería. Dosarul spune ca martorul a calificat drept OZN un obiect, desi „nu a indicat detalii privind forma, culoarea, dimensiunea, inaltimea, distanta, viteza” etc., in afara de intervalul orar intre 16.20 si 16.25. Dosarul mentioneaza ca nu a fost realizata alta investigatie, „in afara de faptul ca s-a confirmat absenta traficului aerian in zona”. Dosarul contine si o scrisoare de la generalul subinspector al celei de a doua regiuni aeriene si sef al sectorului aerian din Sevilla, catre generalul locotenent, sef al Statului Major al Aerului, in care sunt incluse toate datele declarate de cel care a facut reperarea. „Toate acestea le comunic cu aceleasi rezerve cu care transmit si alte informatii similare OZN, pentru a va incunostinta, in cazul in care vor fi si alte efecte” conchide scrisoarea.

 Un alt dosar declasificat priveste cazul din 20 iulie 1978, din oraselul Agoncillo, langa care se afla aeroportul orasului Logroño (provincia La Rioja). Dosarul precizeaza ca in dimineata zilei mentionate, „aproximativ la ora 01.20”, un soldat care era de serviciu la poarta principala a aeroportului Agoncillo a raportat ca a vazut un obiect ciudat in aer. Conform descrierii sale, si a altor doi militari, era un obiect care zbura la o altitudine de aproximativ 1000 de metri, in directia est-vest, cu o viteza redusa si fara zgomot. Descrierile celor trei coincideau in aceasta privinta, dar se deosebeau in privinta formei obiectului mentionat. Doi dintre ei au vazut un romb, in timp ce al treilea a vazut un triunghi. Unul dintre ei a spus ca erau patru lumini albe in partea de sus a rombului, in timp ce altul a spus ca era o lumina alba pe fiecare varf al triunghiului.

 Prima observare facuta in Madrid, a avut loc pe 11 decembrie 1968. Doi martori au raportat, independent, la ora 20.05, respectiv 20.30, la ofiterul de serviciu al Mi-nisterului Apararii, prezenta „unui obiect foarte luminos, cu modificari de intensitate a luminii”, in sud-vestul capitalei. Primul apel a venit din zona bulevardelor si spunea ca la o inaltime de aproximativ 40 pana la 50.000 de picioare (12-15 kilometri), este un obiect foarte luminos. Al doilea apel, facut 30 de minute mai tarziu, a venit din Plaza de Cristo Rey de la o femeie care nu si-a dat numele, dar care spunea ca vede „un obiect foarte luminos, cu flash-uri”. Fisierul a fost inchis, fara o alta investigatie, deoarece „datele introduse nu contineau suficiente elemente de stranietate pentru a putea exclude ipoteza ca a fost vazut un astru stralucitor (Venus).” Concluzia mentioneaza ca: „Pare mult mai probabil ca sa fie un efect al psihozei pe scara larga din timpul anului 1968 privind aparitia de OZN-uri.”

 Inregistrarea 660402 este primul caz inregistrat in Galicia. Acesta a avut loc in Ferrol pe 2 aprilie 1966, cand, la ora 23.30, la statia de radio A Carreira, un caporal de garda, un paznic si doi marinari „au observat pe cer un obiect voluminos avand o lumina opaca, care isi schimba forma cam la fiecare cinci minute”. In raportul trimis catre locotenent-comandorul sef al statiei, se arata ca observatia a durat 45 de minute.

 Pe baza datelor din dosar, inaintate catre seful postului de radio, martorii spun ca „obiectul se gasea la stanga de Monte Campelo”. Caporalul a facut si o fotografie, atasata la raport, impreuna cu o schita realizata tot de el, cu diferitele faze observate ale obiectului. Militarul a descris, de asemenea, forma si culoarea albastruie a obiectului, mentionand ca acesta se gasea la o altitudine de aproximativ 200 de metri fata de teren. Dosarul contine si marturia unui marinar care a observat, din zona raului Xubia, Narón (A Coruña), acelasi obiect care a fost vazut deasupra statiei radio, in aceeasi zi, la ora 23.00.

Zbor in formatie

 Un alt caz curios este observatia facuta in zona Bardenas Reales (Navarra), in decembrie 1980, de catre un controlor de la poligonul de tir Bardenas, in timp ce acesta conducea pe drumul Tudela-Arguedas. Potrivit „opiniei personale”, obiectul zburator „parea sa aiba un corp central masiv, cu un sistem de propulsie de mare putere si, alaturi de el, erau alte doua sau trei corpuri mai mici, care zburau in formatie cu cel din centru”. Obiectul se deplasa la o altitudine intre 600 si 900 de metri, cu o viteza similara cu cea a unei aeronave comerciale. Potrivit martorului, obiectul a disparut in spatele muntilor, lasand in urma o dara „mult mai larga decat cea a unui avion comercial.”

    Comunitatea din care au provenit cele mai multe rapoarte este cea din Insulele Canare, cu cel putin 10 dintre ele declasificate. Una dintre inregistrarile cu informatii mai bogate este cea cu numarul 741124. Martorul mergea cu masina, cu familia sa, pe 24 noiembrie 1974, pe drumul de nord a insulei Gran Canaria, cand a vazut o pata stralucitoare alba, lasand in urma o coada luminoasa scurta. Zbura cu o viteza „foarte mare”, la o altitudine relativ joasa, intre 900 si 1200 de metri. Martorul a spus ca, din cauza ca era la volan, nu a putut face nimic altceva decat sa se uite la aparitie cateva secunde; dar fiica sa a urmarit fenomenul si a confirmat intru totul cele vazute de el. La 15 minute dupa aceasta prima reperare, la ora 19.45, avionul IB-098 a decolat din Tenerife catre Las Palmas. La cateva minute dupa decolare pilotii au vazut o lumina foarte puternica, venind din directia opusa mersului lor. Cabina a informat turnul de control, care a spus ca nu exista niciun trafic. Atunci pilotul a solicitat confirmarea radar, contactand escadrila de supraveghere aeriana; raspunsul acesteia a fost negativ.

 In informarea trimisa de radaristi scrie ca, la ora 20.20, s-a detectat un ecou care s-a estimat ca avea o viteza de 500 de kilometri pe ora. Concluzia, in urma celor trei rapoarte, preciza ca „strangerea de observatii diferite a prezentat o importanta incontestabila pentru evenimentele care au avut loc in acea noapte pe cerul arhipelagului”. In final, s-a apreciat ca rapoartele „prezinta un caz foarte important si dificil de explicat.”

DAN D. FARCAS