Mutatiile genetice cauzatoare de cancer

marşi, 26 septembrie 2017

Anual, in intreaga lume se inregistreaza peste 14 milioane de cazuri noi de cancer. Cauzele sunt discutabile, cata vreme specialistii in oncologie si medicii, in general, nu au cazut inca de acord asupra acestei probleme.

 Mai multi cercetatori americani au estimat partea de hazard in aparitia acestei maladii neiertatoare, sustinand ca nu mai putin de doua treimi din cazuri ar fi dclansate de mutatii genetice aleatorii. O ipoteza, totusi, controversata.

Hazard, mediu, ereditate…

 Echipa cercetatorilor de la Universitatea „John Hopkins” din Baltimore, SUA, a ajuns la concluzia ca trei factori de risc importanti pot determina aparitia cancerului: hazardul, in proportie de 66%, mediul (reprezentat de consumul exagerat de alcool, tabac, de infectii, de poluare etc.) – 29% si ereditatea – 5%. Insa aceasta nu inseamna ca sus-mentionatele doua treimi sunt rezultatul unui ghinion asupra caruia omul nu ar avea nicio putere de influenta, precizeaza autorii studiului.

 Sa intelegem mai bine mecanismul prin care o celula sanatoasa se transforma in celula canceroasa! Pentru adeptii pistei genetice, esenta problemei consta in mutatiile produse in interiorul celulei, care fac ca aceasta sa se inmulteasca anarhic. In medie, este nevoie de trei pana la opt mutatii genetice pentru a declansa procesul canceros, dar trebuie stiut si ca anumite zone ale genomului sunt mai oncogene decat altele. Astfel, riscul este mai mare daca stau acolo unde genele mutante participa la controlul multiplicarii celulelor.

 Mutatiile pot fi mostenite, declansate de un factor de mediu sau pot interveni prin hazard in reinnoirea celulelor de catre organism. De notat ca numarul total al celulelor din corpul uman se situeaza in jurul a 100.000 de miliarde, de 250 de tipuri diferite (pulmonare, sangvine etc.), din care in fiecare zi se pierd
20 de miliarde.

Un mecanism cu risc inalt

 Pentru a asigura aceasta inlocuire, fiecare organ si tesut beneficiaza de celule suse, care opereaza prin diviziune, in esenta fiind vorba despre recopierea ADN-ului in mod identic. Totusi, in acest mecanism se pot strecura si „erori” (mutatii genetice) cauzate de hazard, carora li se adauga factorii de mediu (expunerea la ultraviolete, consumul de tabac, poluarea etc.), favorizand anomaliile. De asemenea, ne putem naste cu unele mutatii de risc, care favorizeaza preponderent cancerul de san sau de ovare.

 Pe langa datele strict medicale ce au reprezentat baza studiului cercetatorilor americani (17 tipuri de cancer analizate in 69 de tari), s-a lucrat si cu un model statistic a carui eficienta a fost dovedita in mai multe randuri. S-a precizat astfel ca 89% din cancerele pulmonare pot fi evitate daca se renunta la fumat. In acelasi timp, 95% din cancerele cauzate de mutatii genetice sunt cele din zona creierului, de prostata, de oase, ficat, colorectal, de pancreas, ovare, de vezica sau uterin. Ceea ce autorii numesc influenta negativa a mediului (consumul de alcool, de tigari, poluarea, infectiile) se repercuteaza in special asupra plamanilor, capului si gatului, esofagului si stomacului, in timp ce ereditatea poate determina boala canceroasa a pancreasului, stomacului si a zonei colorectale.

*  *  *

 Dincolo de statistici si evaluari mai mult sau mai putin argumentate din punct de vedere medical, autorii mentioneaza un aspect doar in aparenta minor si anume intrebarea pe care si-o pune, practic, orice pacient care traieste socul aflarii teribilului diagnostic: de ce s-a imbolnavit de cancer?

 „E dificil sa explici ca un cancer poate surveni in afara oricarui factor de risc cunoscut – afirma autorii studiului. Fara indoiala, intr-o zi vom descoperi ca hazardul nu se refera la un singur factor. Deseori, hazardul nu este altceva decat un alt nume dat ignorantei...

ADRIAN-NICOLAE POPESCU