Libertatea, un dar nepretuit

joi, 07 septembrie 2017

Este atat de cunoscuta imaginea ei in intreaga lume, incat pare ca nu mai are nevoie de „prezentari” suplimentare. Cu toate acestea, faimoasa statuie a Libertatii, ridicata pe mica insula Liberty Island, la intrarea in portul New York, pastreaza un fel de portofoliu incredibil de consistent, care contine – nu secrete ce nu pot fi dezvaluite publicului, ci detalii legate de originea, de destinul ei in timp si de alte aspecte „colaterale”. Vi le vom prezenta cu rigurozitate, rand pe rand!

Monument national cu simboluri universale

 Monumentala sculptura poarta numele oficial „Libertatea luminand lumea”. Ea nu este insa o creatie a vreunui artist american, ci un dar al Frantei pentru Statele Unite cu ocazia celebrarii centenarului Declaratiei de independenta. Din data de 10 iunie 1933, statuia Libertatii apartine de National Park Service, o agentie federala americana insarcinata cu protejarea parcurilor si a monumentelor nationale, precum si a altor situri istorice de interes national.

 In 1924 a fost clasata „monument national” al Statelor Unite, apoi, in 1966, a fost inregistrata in Registrul national al siturilor istorice americane. In 1976 a intrat intre locurile cele mai importante din New York si, din 1984, face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Statuia are inaltimea de 46 metri, dar pare mai inalta, deoarece este asezata pe un soclu de aceeasi dimensiune. Impunatorul dar al francezilor pentru americani a fost inaugurat in 26 octombrie 1886, de atunci devenind simbolul a numeroase teme legate in special de speranta, imigratie sau libertate.

O opera de arta „transatlantica”

 Statuia Libertatii a fost realizata printr-o procedura cu totul speciala, din cupru martelat (sculptat cu ciocanul), respectiv din 300 de placi prelucrate astfel, pana la obtinerea unei forme definite in prealabil de autor. Apoi, acestea au fost asamblate pe o structura metalica, un fel de esafodaj fix situat in interiorul statuii, care ii asigura acesteia stabilitatea, pozitia dorita si rezistenta impotriva vanturilor marine. Imbinarile dintre placi au fost fasonate cu mare gija, astfel incat imbinarile sa nu se vada din exterior. Intreaga lucrarea a durat noua ani, din 1875 pana in 1884 si a avut loc la Paris, in atelierele „Gaget et Gauthier”, fiind realizata de specialisti in lucrarile de cupru. Foarte interesant este si faptul ca statuia a fost montata si expusa ca atare, pentru prima data, in inima Parisului, putand fi admirata timp de un an de francezi si de alti vizitatori, dar nu scopul estetic a fost urmarit, ci asigurarea ca toate piesele puteau fi asamblate fara probleme. A fost apoi demontata, piesele componente au fost imbarcate pe o nava de razboi si transportate peste Atlantic pana la New York, unde a fost reasamblata de lucratorii americani.

*  *  *

 Admirabila initiativa a francezilor nu a fost lipsita de dificultati in a fi expusa in toata splendoarea ei. Prima problema, evident, a fost una financiara. Sub pretextul ca americanii nu comandasera un asemenea monument, construirea soclului, care le revenea acestora, a fost tergiversata o vreme. A fost nevoie de interventia celebrului Joseph Pulitzer, redactorul-sef al ziarului The World, pentru a se da un elan de solidaritate fata de promotorii proiectului. De remarcat ca nici francezii nu se lasasera imediat convinsi sa doneze pentru realizarea statuii, dar cand s-a invocat ideea de maretie a Frantei, sublimul spirit patriotic galez a reactionat imediat pozitiv. In cele din urma, clasa de mijloc americana a fost cea care a contribuit la finantarea ridicarii imensului piedestal, bogatii Americii ramanand insensibili la nobila realizare. Dar mai multe despre toate acestea si alte detalii insolite privitoare la statuia Libertatii – in numarul urmator al „Magazinului”.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU