Kremlinul, istorie in piatra

joi, 24 august 2017

In multe dintre orasele Rusiei exista câte o fortificatie – un „kremlin” – asa cum sunt cele din Novgorod sau din Smolensk. Niciunul dintre acestea nu a capatat faima celui moscovit, simbol al puterii imperiale si apoi al celei comuniste, adevarat altar de arta nationala. Ansamblul arhitectural asezat pe o colina din centrul orasului a fost resedinta cnejilor moscoviti, a tarilor, a guvernului sovietic si a presedintelui Federatiei Ruse in zilele noastre. Constructia sa a inceput in secolul al XII-lea si zidurile au devenit un simbol al puterii rusesti. De-a lungul secolelor a suferit numeroase restaurari, toate marcate de imaginatia ruseasca. Remarcabile in acest sens sunt spiralele turnurilor adaugate in secolul al XVII-lea dar tehnica de fortificare este cea italiana, Quatrocento.

 Inca din 1460 zidurile necesitau reparatii urgente si, pentru reconstructia fundamentala, au fost chemati mesteri locali. Ivan al III-lea apeleaza insa la specialisti italieni in fortificatii, Antonio Friazin, Marco Ruffo si Pietro Antonio Solari, si intre 1485-1516 vechile ziduri sunt inlocuite cu altele de caramida, cu o lungime de 2.235 m, cu o grosime de la 3,5 la 6 metri, o inaltime intre 8 si 19 metri. In ridicarea acestora, se realizeaza o crestere specifica in coada de rândunica.

 In vârful a cinci din cele douazeci de bastioane cu acoperis tuguiat a fost instalat câte un vultur de bronz cu doua capete, simbol al puterii tarului. Când puterea sovietica a preluat Kremlinul, vulturii au fost inlocuiti cu stele rosii stralucitoare. Cele mai elaborate asemenea turnuri au fost cele din colturi sau intrarile principale ale catedralei si toate au fost reconstruite in ani, un rol important in aceasta privinta avându-l arhitectul Solari. El este cel care a terminat „Palatul cu Fatete” inceput de Triazin in 1487.

 Pe lânga palate si turnuri ansamblul Kremlinului contine si câteva catedrale remarcabile. Principala constructie de acest fel este „Adormirea Maicii Domnului” inceputa in 1470 de Marele Print Ivan al III-lea si mitropolitul Filip. Constructia s-a dovedit o sarcina foarte dificila pentru mesteri si s-a apelat la inginerul italian Aristotel Fioravanti care a sosit la Moscova in 1475 si a folosit in decoratiuni elemente ale stilului rus bizantin.

 In acelasi timp s-au construit si biserici mai mici cum este „Buna Vestire” ridicata intre 1484-1489. Ansamblul locasurilor de cult se incheie cu Catedrala Arhanghelul Mihail, construita intre 1505-1508 de Aleviz Novy. Picturile de pe pereti dateaza din secolul al XVII-lea si contin pe lânga subiectele religioase si portretele conducatorilor rusi din secolele XVI-XVII. In aceeasi perioada a fost construit Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare, de arhitectul Friazin. Turnul cu o inaltime de 60 metri, a fost ridicat pe doua nivele si a rezistat incendiilor si altor dezastre, inclusiv o explozie declansata de francezi in 1812. A fost inaltat cu 21 metri in timpul lui Boris Godunov, se sprijina pe ziduri cu o grosime de 5 metri la baza si 2,5 la cel de al doilea nivel.

 In secolul al XVII-lea, intre 1650-1656, a fost construita si Biserica celor 12 Apostoli iangurata de patriarhul Nikon. In prima jumatate a secolului al XVIII-lea conducatorii au fost preocupati de constructia noii capitale – Sankt Petersburg – dar Ecaterina cea Mare s-a dovedit interesata de Kremlin si l-a insarcinat pe arhitectul moscovit neoclasic Matvei Kazakov cu proiectarea Senatului din ansamblu, deoarece dupa o reforma din 1763 doua corpuri legislative au fost mutate la Moscova, devenita a doua capitala. Rezultatul a fost remarcabil.

 In secolul al XIX-lea Nicolae I a initiat reconstruirea Marelui Palat al Kremlinului (1839-1849), afectat in timpul ocuparii franceze. Arhitectul Constantin Ton a creat o fatada impunatoare pe râul Moscova si a realizat o legatura stilistica intre Palatul respectiv, Palatul cu Fatete si Catedrala Buna Vestire. Interiorul a fost executat de arhitectul Friedrich Richter care a proiectat si cladirea apropiata a Armurariei (1844-1851).

 In 1918, capitala a fost transferata la Moscova si Kremlinul a devenit sediu al noii puteri. Pe zidul de est au fost construite Mausoleul lui Lenin si tribunele de parada si intre 1959-1961 a fost ridicat Palatul Congreselor. Dupa moartea lui Stalin a fost deschis turistilor.

IRINA STOICA