Misterele unui miracol viu

vineri, 11 august 2017

Calutul de mare fireste ca nu face parte din familia cabalinelor, dar talia sa mica si faptul ca traieste în apa nu-l face mai putin interesant. Dimpotriva, simpatica vietate – în realitate, un peste, chiar daca nu pare – ascunde o serie de secrete aproape insesizabile cu ochiul liber, dar care o fac de-a dreptul fascinanta. De mentionat ca nu vorbim despre vreun mutant de câteva sute sau mii de ani: Hippocampus comes are peste 40 de milioane de ani de când „galopeaza” prin toate apele tropicale si temperate de pe glob. Secretele sale sunt codate în proteinele celor peste 23.000 de gene ale calutului.

 În pofida agilitatii sale în miscari, poneiul de buzunar din familia Syngnathidae are rude din alte 298 de specii, o caracteristica interesanta fiind aceea ca el nu este înzestrat cu înotatoare ventrale si codala. În schimb, ceea ce se poate observa la specia numita dragonul de mare folos nu sunt înotatoarele, ci un mijloc de camuflaj ingenios si eficace.

 Coada este prehensibila. Cercetatorii înca îsi bat capul sa înteleaga cum a putut calutul de mare sa adopte binecunoscuta sa pozitie verticala. În 2011, cercetatorii belgieni au emis ideea ca aceasta ar fi postura optima pentru a putea detecta si captura hrana, ajutat si de coada prehensibila, care – sustin expertii – s-a transformat în trei etape.

 Placi osoase pe corp. Micul calut acvatic nu are solzi, ci placi osoase, care îi asigura o protectie ceva mai mare. Aceasta îl ajuta mult sa se protejeze împotriva pradatorilor, mai putin fata de cel mai redutabil, care este omul! În afara „decorarii” acvariilor din multe locuinte, calutul de mare este vânat pentru a fi utilizat în medicina chineza, transformat în pudra, împotriva unor maladii ca excesul de colesterol, boli ale pielii, guta si multe altele.

  „Nasul” ca un aspirator. O alta arma fatala (cu exceptia cozii) pentru capturarea hranei – plancton, pesti mici – este „nasul” destul de lung, în forma de trompa. Un organ cu atât mai eficace cu cât este lipsit de dinti; fenomenul se întâlneste si la pasari, la testoase si la câteva mamifere ca balenele si furnicarii.

 Cine tine sarcina? Ei bine, poate acesta este amanuntul cel mai senzational: la calutul de mare gestatia se desfasoara într-un mod cu totul insolit. Femela îsi depune ouale într-un buzunar ventral al masculului, caruia îi revine sarcina sa hraneasca puii si sa îi pastreze pe trupul sau pâna când se vor naste cu adevarat. Dupa trei saptamâni de incubatie, masculul „naste” circa 1.000 de caluti minusculi lungi de o zecime de milimetru!

ADRIAN-NICOLAE POPESCU