Vedere aeriana deasupra cetatii Tiahuanaco

joi, 03 august 2017

Consultantul Unesco spaniol José Ignacio Gallegos a început o ampla actiune de cercetare în zona stravechii cetati Tiahuanaco (sau Tiwanaku), aflata la 70 km de La Paz, capitala Boliviei, în scopul stabilirii unei noi strategii de protectie pentru celebrul sit arheologic. Releveul complet al geografiei sale cadastrale s-a realizat inclusiv cu ajutorul imaginilor din satelit si al dronelor, operatiune care a adus si o serie de surprize. Una dintre acestea arata ca avem de-a face cu cel mai mare complex arheologic cunoscut pâna în prezent.

Descoperiri care schimba o istorie

 În jurul anului 1580 î.Ch. Tiahuanaco era un satuc, dar s-a transformat într-un mare imperiu andin care a atins apogeul în 724 d.Ch., înainte de declinul si disparitia totala aproximativ în anul 1187 d.Ch. Proiectul Unesco nu viza descoperiri stiintifice, însa cele opt zboruri de drona deasupra complexului au relevat întinderea apreciabila a sitului, de peste 650 de hectare.

 Între principalele descoperiri, regiunea Puma Punku, foarte putin cunoscuta, este cea mai enigmatica, cuprinzând cel putin 14 hectare de ruine, o movila de pamânt ars si blocuri de piatra. De asemenea, arheologii au constatat ca exista si o mare piata subterana si doua platforme considerate ca facând parte dintr-o piramida, pe care autoritatile boliviene vor sa le cerceteze. O descoperire care ar putea schimba radical viziunea asupra sitului arheologic de la Tiahuanaco.

O cultura a apei

 Lucrarile aflate în curs de desfasurare i-au determinat pe specialisti si sa creada ca, în apropierea templului Kalasasaya si a altor parti importante ale fostei civilizatii de aici, precum faimoasa Puerta del Sol („Poarta Soarelui”), se afla o alta constructie de piatra îngropata, probabil un alt templu. De asemenea, cercetarile au relevat semne ale unei retele de canale de apa în interiorul sitului, prezenta apei jucând un rol esential în Tiahuanaco, dupa toate indiciile.

 De pilda, în apropiere de Puma Punku se afla pante canalizate si nu departe de situl arheologic s-au gasit, de asemenea, canale si zone inundabile. Toate acestea „spun” multe despre cultura apei în zona andina, apa necesara nu doar pentru baut, ci pentru toate activitatile cotidiene ale vechilor locuitori, apoi aduc marturii si despre modul lor de viata, precum si despre contextul religios si politic în care au trait.

*  *  *

 Cu ajutorul tehnicii moderne, cercetatorii au detectat circa 100 de „unitati domestice” circulare – sau cartiere rezidentiale subterane, care urmeaza sa fie cercetate si verificate datele topografice. O alta descoperire din regiunea Kantatallita se refera la o piramida subterana care ar putea avea trei platforme în forma literei T. Kantatallita înseamna „lumina zorilor” si, potrivit expertilor Unesco, ar putea fi o mica piramida (de ce nu un observator astronomic, daca retinem semnificatia numelui?), însa, dupa noutatile relevate prin intermediul satelitilor si dronelor, este rândul sapaturilor efective sa aduca marturii concrete asupra secetelor acestei civilizatii andine fascinante.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU