Pitagora si flexitarismul

joi, 13 iulie 2017

Fara niciun fel de indoiala, despre Pitagora au auzit cate ceva multi dintre noi (macar de la orele de geometrie!). Dar ce este flexitarismul? Nimic exotic! Sunteti sedusi de practicile vegetariene, dar nu doriti sa va asumati si riscurile acestora? Este posibil sa fiti flexitarian. Daca inca nu sunteti familiarizati cu acest cuvant bizar – care combina cuvintele flexibil si vegetarian – nu e nicio problema, mai ales ca a patruns in vocabular abia in ultimele luni si este, pe de alta parte, o dovada in plus legata de asa-numitele practici eco-responsabile, constiente de „cauza animalelor” in societatile moderne.

Scandaluri alimentare care ne modeleaza optiunile

 Flexitarismul desemneaza o practica alimentara semivegetariana, care nu exclude carnea din alimentatie, dar care se preocupa strict de calitatea si cantitatea acesteia. Asa ar putea arata o definitie a noii notiuni gastro-ecologice. Scandalurile alimentare legate de utilizarea carnii de cal in diverse preparate, panica iscata de stirile despre „boala vacii nebune”, practici oripilante in unele abatoare de pasari, de vite ori de altfel de animale de crescatorie, rapoarte referitoare la potentialul caracter cancerigen al carnii rosii, ori, pe de alta parte la efectele devastatoare ale impregnarii alimentelor animalelor de ferma cu antibiotice – iata o parte din factorii principali care ii influenteaza astazi pe multi consumatori in alegerea unui „vegetarianism partial”.

Matematicianul vegetarian

 Tendinta despre care vorbim, desi plasata recent sub o denumire mai degraba insolita, cum este „flexitarismul”, nu este deloc noua. Insusi marele matematician Pitagora se spune ca ar fi fost un pionier al regimului vegetarian. Abandonat in timpul Evului Mediu, conceptul a renascut insa in perioada umanista, cand justitia si egalitatea constituiau devizele care au „patruns” pana in... farfuriile consumatorilor.

 Repozitionarea corecta a omului in cadrul mediului sau de existenta determina prin definitie respectul fata de animale. Astazi, chiar daca la nivel general consumul de carne a crescut usor, cel de carne rosie se afla in scadere de mai multi ani. Si nu mai putin important este faptul ca asemenea practici au tot mai mult succes la consumatorii tineri.

Tinerii, in linia intai

 Corentin Larmoire-Roussel (22 de ani), student la Drept, a adoptat un mod de viata flexitarian chiar fara sa stie. „Nu sunt vegetarian, fiindca eu cred ca un consum de carne nu e nociv pentru planeta daca este controlat – spune el. La fiecare 10-15 zile, pentru mine e suficient. In rest, am gasit numeroase alternative: feculente, legume, oua etc.”

 Nici Baptise Ducout (21 de ani) nu stia ca practica sa alimentara poarta un nume special: „Vegetarianismul si veganismul imi pareau schimbari putin cam brutale.” El nu a eliminat carnea cu totul din alimentatie, ci a redus-o, iar atunci cand cumpara alege cantitati mai mici, insa de calitate superioara, de la producatori particulari si de pilda bio. Aceasta noua tendinta pare sa ii seduca chiar si pe dieteticieni, care vad in ea o modalitate de conciliere intre constiinta ecologica si dorinta de cunoastere a propriei persoane. Anaïs Lala, nutritionist, recunoaste in flexitarism „un bun compromis alimentar si deloc complicat de pus in practica”. Pentru ea, de altfel, nu exista un regim ideal: „cel mai potrivit regim este cel ales de fiecare in parte” – spune ea.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU