Exista un virus al nebuniei?

joi, 15 iunie 2017

Multa vreme s-a crezut ca schizofrenia, paranoia sau alte boli psihice ar fi de fapt provocate de demonii care fura mintile si trupurile pamantenilor si-i fac sa se comporte ca niste fiare. Din aceasta cauza, poate ca mii de nebuni au cazut victime unor ritualuri de exorcizare de-a dreptul criminale, caci odata cu presupusii demoni, din ei iesea si sufletul, de atata chin. Mult mai tarziu medicina moderna a stabilit ca asemenea boli ar fi provocate de dezechilibre chimice sau de accidente survenite in creier si a cautat modalitati de a rezolva problema, pe cale medicamentoasa sau prin altfel de terapii, unele de-a dreptul socante. Cea mai noua teorie referitoare la nebunie sustine ca aceasta ar fi provocata, de fapt, de un virus cuibarit chiar in ADN-ul fiecarei fiinte umane, dar care se activeaza doar la unii dintre noi.

Boala psihica sau infectie?

 Schizofrenia este una dintre cele mai des intalnite maladii psihice, afectand circa 1% din intreaga omenire. Atribuita de psihiatrii de la inceputul secolului al XX-lea unei copilarii nefericite si lipsei de afectivitate, schizofrenia a fost pusa, la sfarsitul aceluiasi secol, pe seama unei genetici defectuoase. Totusi, exista elemente cheie ce par sa contrazica ambele teorii. Fuller Torrey, directorul Institutului de Cercetari Medicale Stanford, Maryland, considera ca asemenea teorii trebuie abandonate, intrucat, afirma el, schizofrenia nu incepe ca o boala psihica, ci ca o infectie!

 Dupa decenii de studii, Torrey si colegii sai considera ca au gasit in sfarsit si agentul cauzator al bolii, pe care il numesc „virusul nebuniei”. In opinia lor, acest virus se gaseste, latent, in corpul fiecaruia dintre noi. „Unii oameni zambesc superior, atunci cand aud de ipoteza infectiei, dar impactul pe care aceasta ipoteza o are asupra specialistilor din domeniu este tot mai pronuntat. Si probabil ca el va avea un impact si mai puternic in viitor”, spune Urs Meyer, un neuroimunolog de la Institutul Federal de Tehnologie din Zürich. Implicatiile unei asemenea descoperiri pot fi uriase.

 Torrey, Meyer si alti oameni de stiinta  spera sa poata depista originea schizofreniei, pentru a o putea trata printr-un vaccin. De altfel primele testari clinice pentru un tratament medicamentos sunt deja in lucru si ele ar putea duce la o noua terapie, nu doar pentru schizofrenie, ci si pentru tulburarile bipolare sau scleroza multipla.

Lupta de o viata cu o boala cumplita

 Torrey, acum, in varsta de 72 de ani, a avut primul contact cu schizofrenia in 1967, cand sora lui mai mica a fost diagnosticata cu aceasta boala. Medicii i-au explicat mamei indurerate, la aflarea vestii, ca moartea tatalui fetei ii provocase acesteia un soc, care declansase boala. In 1970, Torrey a absolvit Medicina, cu specializarea Psihiatrie si s-a angajat la Institutul National de Sanatate Mentala din Washington D.C., propunandu-si sa gaseasca o explicatie si un leac pentru schizofrenie.

 Cu cat studia mai mult subiectul, cu atat isi dadea seama ca optica lui diferea de cea a psihiatriei clasice. Un simplu examen neurologic i-a demonstrat ca schizofrenicii nu au doar tulburari mentale, ci si dificultati de mentinere a echilibrului sau de perceptie, dar si un numar mare de limfocite in sange, similar celui din boli infectioase, precum mononucleoza. Comparand creierele a doi gemeni – unul schizofrenic, altul perfect normal, Torrey a remarcat ca in creierul celui schizofrenic se afla mai putin tesut si ventricule mai mari, pline de lichid.

 Studii ulterioare, realizate in Statele Unite si Europa Occidentala, au confirmat observatiile lui: multi schizofrenici prezentau, in timp, inflamarea cronica a creierului si pierderi de tesut cerebral. „Aceste lucruri m-au convins ca am de-a face cu o boala cerebrala si nu cu o problema psihiatrica”, spune Torrey.

Copiii ar putea fi vaccinati la nastere impotriva schizofreniei

 In anii ’80, el a inceput colaborarea cu Robert Yolken, specialist in boli infectioase la Universitatea John Hopkins din Baltimore. Cei doi au descoperit ca schizofrenicii au adesea anticorpi pentru toxoplasma gondii, un parazit raspandit de pisicile de casa, pentru virusul Epstein-Barr, care cauzeaza mononucleoza, si pentru citomegalovirus. Acei oameni fusesera expusi, in mod evident, la respectivii agenti infectiosi, la un moment dat, desi agentii insisi nu au putut fi identificati in organismul pacientilor. Infectia parea sa se fi produs de fiecare data cu multi ani in urma, adica in copilarie.

 Concluzia la care cei doi specialisti au ajuns a fost ca o mai buna ingrijire prenatala si vaccinarea impotriva agentilor mentionati, imediat dupa nastere, ar putea preveni infectii capabile sa-i faca pe oameni vulnerabili la schizofrenie si un tratament precoce ar putea impiedica dezvoltarea psihozei, decenii mai tarziu.

 In 1987, eforturilor lor li s-a adaugat si francezul Herve Perron, de la Universitatea Grenoble, care a facut o stranie corelatie intre existenta retrovirusurilor si declansarea sclerozei multiple. El a speculat ca acestea ar putea declansa leziuni paralitice la nivelul creierului, specifice sclerozei multiple si a reusit sa demonstreze, dupa opt ani de cercetari, ca virusurile respective proveneau de fapt din ADN-ul uman, ceea ce insemna ca oricare dintre noi le gazduieste!

 Recent, Torrey si Yolken au identificat, pornind pe urmele lui Perron, un posibil vinovat pentru schizofrenie, tot in lantul ADN: virusul numit HERV-W, pe care l-au gasit in sangele sau fluidele cerebrale ale tuturor pacientilor cu schizofrenie investigati.

 Solutia ar fi, spun specialistii, realizarea de medicamente capabile sa stimuleze corpul sa produca anticorpi meniti sa anihileze virusul inainte ca el sa inceapa sa faca ravagii. Un vaccin, administrat copiilor la nastere, ar fi ideal, dar si medicamentele pot avea un rol decisiv in stoparea „infectiei” schizofrenice, sunt de parere cei doi specialisti, care viseaza sa realizeze, in curand, un astfel de medicament, demn de premiul Nobel...

GABRIEL TUDOR