Biserica Sfintii Apostoli

luni, 29 mai 2017

Aflata in Bucuresti in apropierea Catedralei Patriahale, Biserica inchinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este cunoscuta si sub numele de Biserica Arhimandritului. Prima constructie dateaza din secolul al XVI-lea, fiind atestata documentar in 1585-1586. Pisania din 10 iulie 1715, pusa cu ocazia unor reparatii facute de voievodul Stefan Cantacuzino, mentioneaza ca prima constructie a fost din lemn, fiind inlocuita in 1636 cu actuala biserica de zid, ridicata de Matei Basarab. Un act din 1626 arata ca „toate cartile de proprietate ale manastirii sunt peste drum, la Tarnovo, din pricina rautatii oamenilor” de unde si un alt nume al ctitoriei „Manastirea Tarnovo”.

 Asezamantul a primit mai multe danii de-a lungul anilor, a fost supus unor reparatii si a fost inchinat in cele din urma Manastirii „Stavroni-kita” de la Sfantul Munte. Cutremurele din 1802 si 1836 i-au pricinuit mari pagube, dar dupa fiecare dintre ele constructia a fost refacuta in mare parte. In 1936 a fost restaurata de Comisia Monumentelor Istorice, prilej cu care a fost refacuta si pictura de pictorul E. Iovanescu.

 Cladirea are ziduri groase de 1,5 metri si Altarul, asemanator celui de la Biserica Doamnei, are o bolta ovoidala, sprijinita pe pandantivi. Naosul are abside laterale adanci, exista o turla pe pronaos si intre cele doua incaperi nu se inalta perete despartitor. Pronaosul are forma patrata ca si pridvorul, sprijinit pe opt coloane scurte si groase, cu capiteluri neocorintice. Turla de pe pronaos, slujind drept clopotnita, a fost adaugata de Stefan Cantacuzino in 1715, dar s-a daramat in 1936 si a fost inlocuita cu alta noua. La fel de noua este si turla de deasupra naosului. Exteriorul este impartit in doua registre inegale, cel inferior fiind mai inalt si strapuns de ferestre. Ambele registre sunt decorate cu ocnite.

 Usa de la intrare prezinta un portal lat de piatra sculptata. Arcada este decorata cu doua capete de ingeri cu aripile intinse, avand pe partea superioara stema tarii, iar dedesubt pajura bicefala a Cantacuzinilor. Ferestrele au chenare de piatra sculptata, puse in 1715 si modificate in secolul al XIX-lea. Tronul, catapetesma si stranele de lemn sunt asemanatoare celor de la Biserica Sfantul Gheorghe Nou, iar interiorul se remarca in mod deosebit prin pictura datand in cea mai mare parte din vremea lui Stefan Cantacuzino.

IRINA STOICA