WILLY BRANDT doua biografii

miercuri, 28 februarie 2001

          Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine" (vol. 2), de M.
          Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine" (vol. 2), de M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, (2000)
          
           Anul electoral 1998 a adus în atentia opiniei publice din Germania controversatele istorii de spionaj în care a fost si ar mai putea fi implicat Partidul Social Democrat German. Biografia, oficială si cea secretă, a lui Willy Brandt, liderul social-democrat german cel mai proeminent, oferă cititorului suficiente elemente pentru o judecată dreaptă a lucrurilor, în deplinătatea contextelor istorice.
          
          BIOGRAFIA OFICIALĂ
           S-a născut în 1913, în localitatea Lubeck din Germania. După absolvirea liceului din Joanneum, colaborează la diferite gazete si lucrează la o firmă de transporturi navale. În anul 1933, emigrează în Norvegia si renuntă la cetătenia germană. Studiază istoria si jurnalistica. În perioada 1940-1945 publică multe articole în presa suedeză, fiind în legătură strânsă cu miscările de rezistentă din Germania si Norvegia. După război, îsi redobândeste nationalitatea germană. Devine atasat de presă al reprezentantei norvegiene de la Berlin. Lucrează pentru Partidul Social-Democrat German.
          
           1949-1957: membru al Parlamentului RFG.
           1950-1960: membru al „Abgeornetenhaus von Berlin";
          1955-1957, este presedintele acestei asociatii;
           1957-1966: primarul orasului Berlin;
           1958-1963: presedinte al Confederatiei Germane;
           1962: vicepresedinte al Partidului Social-Democrat German; 1966-1974: cancelar al Republicii Federale Germania; 1974: presedintele Internationalei Socialiste
           Willy Brandt a murit în anul 1992.
          
          BIOGRAFIA SECRETĂ
           1933 - Willy Brandt (Karl Herbert Frahm), racolat de Jurgen Kuczynski, unul dintre fondatorii retelei sovietice de spionaj „Orchestra Rosie", pleacă din Germania în Suedia, activând în slujba Cominternului si a serviciilor secrete sovietice. Ofiterul de legătură al lui Kuczynscki era Serghei Besonov (GRU)
           1936 - Willy Brandt si Herbert Wehner („Karl Funk") participă, în Franta, la lucrările Frontului Popular, aliantă prosovietică aflată la putere. În această perioadă a „tineretii revolutionare", Brandt realizează strânse legături cu Walter Ulbricht, viitorul presedinte al Consiliului de Stat al RD Germană.
           1941 - Devine ajutorul lui Wehner pentru conducerea filialelor scandinave ale „Orchestrei Rosii", Brandt va fi omul de bază al lui Wehner până în anul 1945 la terminarea războiului. A folosit mai multe identităti conspirative fabricate de GRU: Willy Flamme, Karl Martin, Gunnar Gassland, Gunnar Weber. Aceeasi misiune o are si Bruno Kreisky, viitorul cancelar al Austriei.
           În perioada 1941-1945 a scris peste o sută de articole si 12 cărti de propagandă pro-comunistă si pro-sovietiocă. Într-o brosură, ulterior retractată, intitulată „Der Zweite Weltkrieg" („Al doilea război mondial", publicată în 1945) el avea să afirme: „În Europa de Est reconstructia se sprijină foarte solid pe Uniunea Sovietică. În Polonia au început mari reforme. De asemenea în Cehoslovacia. În Bulgaria, România si Iugoslavia noile guverne se sprijină pe miscările întărite ale muncitorilor si tăranilor. Relatiile sociale si politice par a se dezvolta în acelasi fel în Austria si Ungaria."
          Rapoartele secrete ale Ambasadei SUA la Stockholm fac referiri la relatiile strânse întretinute de Brandt cu doamna Kollantai, ambasadoarea URSS (cfr. V.Draht, „Willy Brandt, prisoner of his post", Nelson & Sons, 1975, pag.107).
          Willy Brandt este indispensabil GRU în Germania în anul 1948, anul blocadei Berlinului, motiv pentru care se va întoarce în zona de ocupatie occidentală. Va fi urmat, în 1955, de Leopold Bauer, care între anii 1966-1972 va fi tot timpul lângă Willy Brandt, având grijă să fotocopieze si să transmită în Est toate documentele secrete din mapa ministrului de externe si ulterior a cancelarului Willy Brandt.
          Leopold Bauer poate fi considerat predecesorul si, timp de doi ani, 1970-1972, dublura lui Gunther Guillaume, consilierul personal al cancelarului, arestat la 24 aprilie 1974 si schimbat în 1981 cu un agent arestat în Est.
          Egon Bahr, un apropiat colaborator al lui Willy Brandt, ministru de externe în cabinetul său si omul care, mai bine de două decenii, a jucat un rol important în relatiile RFG cu URSS, a făcut si el parte din echipa serviciilor secrete sovietice.
          Despre Willy Brandt se afirmă că a fost „o umbrelă protectoare" pentru spionii estici, deoarece alte două cazuri sunt legate de numele său: Horst Baerensprung si Hans Hirschfeld, ambii avertizati la timp pentru a putea să fugă în R.D. Germană.