Razboinicii cu sānge neandertalian

luni, 27 februarie 2017

Se pare ca legaturile nemijlocite dintre oamenii de azi si cei considerati primitivi nu au disparut cu totul, chiar daca între generatiile respective stau peste 40.000 de ani. Dincolo de anumite trasaturi generale transmise în mod natural de-a lungul epocilor, în cazuri izolate mai persista si alte elemente, de ordin particular, potrivit geneticienilor de la universitatea din Texas. Descoperirea senzationala pentru domeniul respectiv a fost facuta în urma analizei ADN-ului membrilor unui trib melanezian din Vanuatu, Papua-Noua Guinee, insulele Salomon si Fidji.

Paleoliticul în actualitate

 Oamenii de stiinta sustin ca populatia respectiva, care traieste pe insule din Pacificul de Sud, prezinta în genom urme ale unei specii de hominide neidentificate, considerata disparuta de mult timp. Studiul de la care a pornit descoperirea avea drept obiectiv cuantificarea în materialul genetic al populatiilor vizate a urmelor lasate în cursul evolutiei de doua hominide: Neandertal si Denisova, a caror extinctie urca pâna în urma cu 30-40.000 de ani.

 Daca cel dintâi este bine cunoscut de paleontologi datorita numeroaselor fosile gasite în Europa si Asia, nu acelasi lucru se poate spune despre celalalt. Existenta sa este probata doar de o falanga si câtiva dinti, care s-au gasit în Siberia. Totusi, aceste putine resturi au pastrat si o cantitate mica de ADN, suficienta însa pentru a putea fi analizata.

Necunoscutul din ADN-ul nostru

 Oamenii de azi pastreaza înca în ADN urme genetice apartinând celor doua specii sus-mentionate. La europeni si asiatici urmele „neandertaliene” se situeaza între 1,5 si 4%, dar la melanezieni proportia depaseste 2,74%. În ceea ce priveste genele speciei Denisova, membrii tribului melanezian sunt singurii, din totalitatea populatiilor studiate, care poseda un nivel semnificativ.

 Studiile anterioare indicau în acest sens între 1,9 si 3,4%, dar noile rezultate s-au oprit la 1,1%. Aceasta diferenta importanta s-ar putea explica prin prezenta urmelor ADN ale unui al treilea stramos, deocamdata neidentificat. Cercetatorii presupun ca e vorba despre un grup de hominide care apartine probabil aceleiasi categorii ce le reuneste pe cele de Neandertal si Denisova. „Istoria omenirii este mult mai complicata decât credem.” – a comentat situatia Ryan Bohlender, membru al echipei de cercetare, care asteapta rezultate mai complexe si de la alte studii stiintifice în domeniu.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU