Manastirea Bogdana

joi, 02 februarie 2017

Manastirea Bogdana din Radauti, cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae si Sfântul Ierarh Leontie din Radauti este cea mai veche biserica de piatra din Moldova. A fost construita incepând din 1339 pe locul unei mai vechi biserici de lemn de catre voievodul Bogdan Voda (1359-1365), drept recunostinta pentru victoriile in luptele care l-au ajutat la intemeierea statului liber si independent, Tara Moldovei. Sfintita in 1384, este considerata „Panteonul Moldovei” deoarece aici sunt inmormântati, primii domnitori ai tarii: Bogdan I Latcu, Petru I Musat, Roman I, Stefan I, Bogdan-fratele lui Alexandru cel Bun, Anastasia-fiica lui Latcu, Stana – mama lui Stefanita Voda si Ioanichie – fost episcop de Radauti.

Dupa ce Imperiul Habsburgic a ocupat, in 1775, nordul Moldovei, manastirile au fost aproape toate desfiintate, iar Manastirea Bogdan a fost transformata in biserica parohiala. Dupa 1918, desi Bucovina a intrat in componenta Regatului Român, manastirea nu a fost reinfiitata iar in timpul regimului comunist a fost dezafectata sub pretext ca este monument istoric si permitând numai accesul turistilor.

 Manastirea este reinfiintata in 1991 si in 1992 incep lucrarile de restaurare si construirea unui paraclis cu hramul Sfântul Ierarh Leontie. Asezamântul, sfintit de Biserica Ortodoxa Româna in 2005, este inchinat sfântului care a trait la sfârsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea la Manastirea Laura. Episcop al Radautilor in timpul lui Alexandru cel Bun, s-a retras din scaunul episcopal si a devenit sihastru cu numele Leontie. L-a avut ucenic pe Daniil Sihastrul si a fost inmormântat la Manastirea Laura de unde a fost stramutat la Bogdana. Moastele, considerate facatoare de minuni, ii aduc imediat renumele de sfânt, fiind canonizat la 20 iunie 1992.

 Biserica mare isi pastreaza forma originala pâna in zilele noastre. Este inalta, cu acoperisul tuguiat, ziduri groase de 1,40 metri sprijinite pe contraforti. Peretii sunt perforati de ferestre, la pridvor, la naos si la altar. Biserica este lipsita de turla si acoperisul inalt a trebuit sa fie modificat când Alexandru Lapusneanu a adaugat pridvorul. Clopotnita se afla intr-un turn construit in 1781 si pe unul dintre clopote exista o inscriptie slavona amintind ca a fost daruit de Stefan I (1394-1399).

 Interiorul, amestec de elemente romanic, bizantin si gotic, este constituit dintr-o nava centrala si doua laterale, despartite prin stâlpi masivi. Deasupra navelor laterale din naos se afla doua incaperi la care se ajunge pe o scara in spirala. Intre pridvor si intre naos si pronaos exista pereti despartitori.

 Nu se stie exact când a fost pictata biserica dar o parte dintre lucrari este mentionata intr-un document din 1415. A fost completata sau complet restaurata in timpul lui Alexandru Lapusneanu. Intre 1745-1750 a fost din nou refacuta si alte lucrari de acest fel au fost executate in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, cea mai cunoscuta fiind cea in tempera din 1880 apartinând pictorului bucovinean Epaminonda Bucevschi. Manastirea pastreaza câteva odoare de pret: un epitaf, valuri liturgice, icoane, multe dintre cele care i-au apartinut fiind risipite pe la alte asezaminte in urma desfiintarii ei.

IRINA STOICA