Cancerul de prostata si supravietuirea

joi, 29 septembrie 2016

 Subiect extrem de delicat, in fond vital, cancerul – si in mod particular aici cel de prostata – impune o atitudine pe cat posibil echilibrata, lucida, pentru a evita abandonul bolnavului pe toboganul gandului la ultimul drum. In cazul cancerului de prostata cu risc scazut, supravegherea activa asigura o mai buna calitate a vietii, in special in ceea ce priveste functia urinara si cea sexuala, evident, cu respectarea riguroasa a examenelor medicale, respectiv a analizelor periodice care se impun in asemenea cazuri. Tratamentul-standard al acestei maladii – chirurgie si radioterapie – expune bolnavul la complicatii de incontinenta sau de disfunctie erectila.

 O echipa de medici olandezi a urmarit pe o durata de 5 pana la 10 ani peste 500 de pacienti cu cancer de prostata cu risc scazut repartizati in trei grupe: sub supraveghere activa, cu chirurgie si cu radioterapie. Concluzia finala a fost ca barbatii din prima categorie au avut o calitate a vietii mai buna decat cea inregistrata la pacientii operati, ei prezentand capacitati urinare si sexuale superioare celorlalti si declarandu-se satisfacuti de acest potential. De fapt – apreciaza specialistii, tinand cont si de reperele inregistrate la un grup martor fara cancer – calitatea vietii pacientilor sub supraveghere este similara cu aceea a barbatilor fara cancer de prostata.

 Medicii considera ca, in cazul unui asemenea diagnostic de risc scazut optiunea tratamentului trebuie sa ia in calcul toate cele trei variante, oprindu-se la cea convenita de medic si pacient. Este vorba, daca vreti, despre un gen de personalizare a tratamentului, intrucat pacientul singur e in masura sa isi evalueze gradul de neliniste si anxietate, diferit de la un bolnav la altul, stiind ca are de trait pana la capatul vietii cu aceasta problema. De asemenea, nu in ultimul rand, pacientului trebuie sa i se dea timp de gandire pentru a decide.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU