Cancerul mamar cea mai frecventa tumora maligna la femei

joi, 13 ianuarie 2000

          Īn tara noastra, cancerul mamar este cea mai frecventa tumora maligna la femei, īn fiecare an fiind īnregistrate īn jur de 4200 de cazuri noi, īn timp ce numarul deceselor anuale atinge cifra de 2500. Tendinta aparitiei de noi cazuri este īn continua crestere, desi mortalitatea datorata acestei boli se mentine la un indice relativ constant īn ultimii 20 de ani.
          Īn tara noastra, cancerul mamar este cea mai frecventa tumora maligna la femei, īn fiecare an fiind īnregistrate īn jur de 4200 de cazuri noi, īn timp ce numarul deceselor anuale atinge cifra de 2500. Tendinta aparitiei de noi cazuri este īn continua crestere, desi mortalitatea datorata acestei boli se mentine la un indice relativ constant īn ultimii 20 de ani. Acest lucru demonstreaza ca, īn general, metodele de diagnostic si tratament se soldeaza cu succes, mai ales daca maladia e depistata si tratata īn stadii incipiente.
          
           Prima etapa īn abordarea terapeutica a cancerului mamar este confirmarea diagnosticului de malignitate. Suspiciunea dupa consult clinic (prin palpare de catre medic si mamografie) trebuie confirmata prin examen de laborator (prin punctie cu ac, biopsie deschisa etc.). Stabilirea cu certitudine a diagnosticului de malignitate este obligatorie īnainte de īnceperea oricarui tip de tratament; īn mod normal, pacienta (sau un membru al familiei sale) trebuie sa stie ce investigatii trebuie sa faca, precum si ce alternative terapeutice i se ofera, īn functie de stadiul bolii.
           Stadializarea cancerului mamar se stabileste pe baza unui bilant pre-terapeutic, menit sa precizeze daca e vorba de o tumora primara, de o adenopatie regionala sau de metastaze. Rolul definirii stadiului de boala este deosebit de important deoarece, īn functie de acesta, pacienta respectiva este inclusa īntr-un anumit sistem terapeutic si, totodata, este evaluata din punct de vedere al prognosticului (sanse de vindecare sau supravietuire, durata supravietuirii etc.). Īn general, pacientele care dupa examenul clinic primesc recomandarea de a face si alte investigatii se tem de eventualele consecinte negative ale unei punctii, biopsii deschise etc. Dar, din perspectiva medicala, chirurgia este considerata prima secventa terapeutica, informatia adusa de examenul histologic (analiza de tesut canceros prelevat din zona bolnava) fiind piesa forte, concludenta īn stabilirea stadiului clinic al bolii si īn fundamentarea deciziei terapeutice imediate si pe termen lung.
          
          Stadiile bolii
          
           Clasificarea pe stadii a cancerului mamar urmareste numeroase aspecte; este vizata īn primul rānd dimensiunea tumorii, forma, aderenta īn raport cu tesuturile īnconjuratoare, este apoi analizata situatia ganglionilor mamari interni si axilari, este definita prezenta (sau nu) a metastastazelor din regiunile apropiate tumorii, precum si a celor de la distanta (care afecteaza masa osoasa sau alte organe). Īn functie de situatia respectiva, pacienta este īncadrata īntr-unul din stadiile 0, I, II, III sau IV, care la rāndul lor au alte subgrupari extrem de bine definite. Fara a intra īn cele mai mici detalii, se poate spune ca:n Stadiul 0 - este caracterizat printr-un carcinom (o tumoare primara putin evidenta), fara metastaze ganglionare sau la distanta;n Stadiul I - este reprezentat de o tumoare mai mica de 2 cm īn cel mai mare diametru al sau, dar fara afectare ganglionara severa, fara metastaze la distanta;n Stadiul II - are doua subgrupe, A si B - īn prima intrānd tumori īntre 2 si 5 cm, fara sau cu afectare a ganglionilor si fara metastaze la distanta; īn grupa B, intra tumorile mai mari de 5 cm, cu afectare a ganglionilor axilari (īnca mobili), dar fara metastaze la distanta;n Stadiul III - are de asemenea doua subgrupe, A si B - din prima facānd parte cazurile īn care tumoarea, indiferent de dimensiuni, a afectat ganglionii axilari ( unii pot fi īnca mobili, altii fixi), dar nu exista metastaze la distanta; īn subgrupa B intra tumoarea care, indiferent de dimensiuni, are deja extindere directa īn peretele toracelui sau/si la nivelul pielii, apar metastaze īn ganglionii mamari interni si in cei axilari, dar īnca nu sunt prezente metastaze la distanta;n Stadiul IV - intra orice tip de tumoare, cu afectare ganglionara de orice tip si cu metastaze prezente la distanta.
          
           Modalitati terapeutice
          
           Despre tratamentul cancerului mamar se spune ca este un model de cooperare īntre chirurg, radioterapeut si oncolog, ca este o boala vindecabila īn stadiile initiale si cu frecvente ameliorari de lunga durata īn stadiile avansate. Evident, conduita terapeutica este conditionata de stadiul bolii, de vārsta pacientei (īnainte sau dupa menopauza), de starea generala de sanatate a bolnavei, de echilibrul (sau dezechilibrul) hormonal al organismului etc. Stadiul I si stadiul IIA sunt operabile, obiectivul terapeutic fiind vindecarea, prin extirparea tumorii si, īn functie de informatia oferita de analiza de laborator a tesutului tumoral prelevat intraoperatoriu, se recomanda efectuarea unui tratament post-operator relativ de scurta durata si nu foarte laborios, desi bolnava ramāne sub supraveghere medicala periodica pe durata cātorva ani. Rezultatele sunt īn general foarte bune. Īn cazul cancerului mamar īn stadiile IIB, IIIA si IIIB, obiectivul medical este deopotriva vindecarea, dar tratamentul este mai complex, deoarece se practica o terapie initiala medicamentoasa (citostatice, hormonoterapie), uneori si radioterapie, urmata de interventia chirurgicala. Si īn aceste stadii rezultatele sunt īncurajatoare. Īn ceea ce priveste cancerul mamar cu metastaze (loco-regionale sau la distanta), precum si recidivele, obiectivul terapeutic este asigurarea unei calitati acceptabile a vietii, prin terapie medicamentoasa cāt mai putin toxica si/sau radioterapie.
          
          Depistarea precoce, sanse maxime de īnsanatosire
          
           Controlul medical periodic īn special īn apropierea vārstei menopauzei si ulterior, deprinderea si practicarea tehnicii si obiceiului de autopalpare regulata a sānilor, solicitarea unui consult medical la cel mai mic semn de īngrijorare sunt elementele cheie īn depistarea la timp a acestei boli si tratarea acesteia cu sanse mari de vindecare.