Prima pagina arrow TERRA X arrow Razboaiele nevazute ale serviciilor secrete      HARTA LUMII decorul opera
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 6 vizitatori online

Razboaiele nevazute ale serviciilor secrete      HARTA LUMII decorul opera

Imprimare E-mail
duminic, 16 ianuarie 2000

          Continuam publicarea, in exclusivitate, a unor fragmente din lucrarea Servicii secrete straine", vol. I (autori: M.
          Continuam publicarea, in exclusivitate, a unor fragmente din lucrarea Servicii secrete straine", vol. I (autori: M. Ureche si A. Rogojan, ed. PACO, 1999). Incepnd din acest numar, va propunem o calatorie" in unele state in care au actionat clandestin serviciile secrete franceze (Serviciul pentru Documentare Exterioara si Contraspionaj Extern - S.D.E.C.E. - si Directia Generala a Securitatii Externe - D.G.S.E.). Vom vedea, cu acest prilej, cum se materializeaza practic expresia Afara-i vopsit gardul, inauntru..." (A.H.)
          Serviciul de spionaj francez a desfasurat aproape constant o activitate conceputa ntr-o viziune mondialista, fiind un exponent fidel al rolului pe care Franta si l-a asumat n concertul marilor puteri. Dupa ce a condus timp de 11 ani S.D.E.C.E., contele Alexandre de Marenches a lasat succesorilor sai urmatorul ndemn: Rezervati-va timp pentru liniste si meditatie n fata hartii lumii, caci acesta este decorul dumneavoastra". Disponibilitatile spionajului francez de a putea acoperi inclusiv zone geografice din afara interesului traditional au fost ilustrate si de propunerea pe care de Marenches a facut-o directorului C.I.A. ca S.D.E.C.E. sa ia locul C.I.A. n America Centrala, fiindca francezii sunt mai putin reperabili si mai putin batatori la ochi acolo... Ca C.I.A nu a acceptat, la modul serios, o astfel de propunere, este de la sine nteles.
          
          Dosarul Ciad"
          
          Presedintele Ciadului, Hissene Habre, nu a fost prea recunoscator Frantei, dupa ce s-a mbogatit si a considerat ca se poate descurca singur. Mai mult, a continuat sa ramna la fel de nerecunoscator si dupa ajutorul primit, n anul 1987, mpotriva invaziei Libiei. n fata acestei atitudini, Claude Silberzahn, fostul director al D.G.S.E., i-a facut o vizita, prilej cu care i-a amintit presedintelui Habre de datoriile sale fata de Franta, ca ntre el si D.G.S.E. nu s-a stabilit cel mai bun climat de ncredere, i s-au reprosat tensiunile dintre etniile din nordul si cele din sudul Ciadului si i-a sugerat ca unitatea tarii se va putea realiza prin asocierea la putere a ansamblului componentelor etnice, religioase si economice".
          Succesiv, fostul director al spionajului francez a avut o discutie transanta si foarte lamuritoare cu prietenul" sau Ibrahim Bichari (fost sef al serviciilor secrete libiene, apoi ministru de externe si ulterior ambasador la Liga Araba de la Cairo), caruia i-a spus: Vi se recunoaste dreptul de a avea propria politica n Africa de Nord si chiar n ntreaga Africa. Va veti ciocni de noi si chiar violent, daca este necesar, de cte ori Libia ne va fi potrivnica".
          Acest avertisment a fost necesar deoarece Gadhafi a suflat n toate focurile care mocneau n Africa subsahariana - Tuaregia, Ruanda, Camerun, Liberia, Republica Centrafricana, Casemance si chiar peste ocean, n Noua Caledonie", iar politica franceza era clara. Africa de Nord sa nu se extinda asupra celei subsahariene, adica sa respecte separatia dintre islamism si animism, deoarece pe toata linia de naintare a islamului izbucnesc razboaie civile. n momentul avertizarii Libiei, n Ciad, presedintele Hissene Habre, care si-a tradat aliatul, Franta, cochetnd cu americanii, se confrunta cu o puternica rebeliune condusa de oponentul sau Idriss Deby. Franta a decis sa se mentina neutra n acest conflict, avnd convingerea ca Habre va fi nlaturat. La 1 decembrie 1990, Deby, cu sprijin din Sudan si Libia, a cucerit N'Djamena, capitala Ciadului, prelund puterea. n legatura cu neutralitatea" Frantei n conflictul din Ciad, este relevanta urmatoarea remarca a lui Claude Silberzahn: Nu cred, n acest moment, ca Deby ar putea fi un mare democrat, omul capabil sa unifice Ciadul. (...) Merita, totusi, osteneala ncercarii cu un alt conducator. Si daca acest altul, Idriss Deby, este dator D.G.S.E. pentru venirea sa la putere, atunci nu este surprinzator faptul ca serviciul ar putea sa exercite o influenta mai mare asupra sistemului din Ciad". ntr-adevar, D.G.S.E. l-a invitat pe noul presedinte la Paris, oferindu-i o cina, cu care prilej i s-a pregatit agenda ntlnirii cu presedintele Mitterand.
          Concomitent directorul D.G.S.E. a simtit nevoia sa-i mai reaminteasca francofilului Ibrahim Bichari", ministrul de externe al Libiei, anumite lucruri.
          Acestea au fost faptele facute publice de fostul sef al D.G.S.E., Claude Silberzahn. El a omis, nsa, a relata aspectele brutale, abuzurile si crimele comise n Ciad sub patronajul serviciilor secrete franceze si americane n perioada 1982-1990. n legatura cu acest aspect, Federatia Internationala pentru Drepturile Omului demasca represiunea sngeroasa pe care cele doua servicii au savrsit-o n Ciad si care s-a soldat cu exterminarea a cel putin 10000 de adversari politici ai presedintelui Hissene Habre.
          Locul de detentie si tortura era bazinul unei piscine dezafectate, unde opozantii erau maltratati si ucisi cu lovituri de bare si cabluri metalice, socuri electrice si sufocare. Aceste atrocitati au fost scoase la iveala dupa nlaturarea lui Habre si refugierea sa n Senegal.
          n mediile diplomatice au persistat multa vreme ntrebarile privind pasivitatea serviciilor secrete franceze si americane fata de asemenea atrocitati, mai ales n mprejurarile n care cele doua servicii au asistat logistic Directia de Documentare si Securitate a Ciadului. Explicatia, Habre trebuia sa se opuna invaziei Ciadului de catre Libia.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Noile tehnologii în actiune
» Devotament de regina
» Un raspuns dat scepticilor OZN
» Budinca de carne
» Machiaj inspirat
» Michelangelo cu ce mana picta?
» Michelangelo cu ce mana picta?
» Colmar – istorie conservata la superlativ
» Colmar – istorie conservata la superlativ
» Destin interzis fericirii
» Boryeong – locul unde murdarirea este buna!
» 7 lucruri care va pot strica somnul
» Carti cu propriul lor destin
» Totul despre filmele de Oscar: NASUL
» Horoscopul saptamanii: 21-27 mai 2018
» 17 mai 1395 – Batalia de la Rovine
» Tema: „JOCURI SI JUCATORI”
» Falsuri istorica rasunatoare
» Eroul ignorat de Stalin
» Scepticii contesta ca OZN-urile sunt extraterestre
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9