Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow O relicva celebra:      Creierul lui Einstein
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 3 vizitatori online

O relicva celebra:      Creierul lui Einstein

Imprimare E-mail
duminic, 09 ianuarie 2000

          La moartea lui Albert Einstein, n vrsta de 76 de ani, n 18 aprilie 1955, n urma unui accident vascular la nivelul aortei abdominale, nici o ratiune medico-legala nu ar fi impus o cercetare a creierului. De altfel, cauza mortii fiind destul de evidenta, nsasi autopsia era mai mult o formalitate legata de certificarea documentata a cauzei mortii.
          La moartea lui Albert Einstein, n vrsta de 76 de ani, n 18 aprilie 1955, n urma unui accident vascular la nivelul aortei abdominale, nici o ratiune medico-legala nu ar fi impus o cercetare a creierului. De altfel, cauza mortii fiind destul de evidenta, nsasi autopsia era mai mult o formalitate legata de certificarea documentata a cauzei mortii. Asa nct dr. Harry Zimmerman, prieten apropiat al ilustrului decedat, a declinat onoarea" de a efectua aceasta macabra operatie, rugnd un coleg, patologistul Thomas Harvey, sa o faca n locul sau. Nu i-a trecut prin cap ca acesta va face mai mult dect att, sustragnd incinerarii finale cea mai pretioasa parte a ilustrului corp: creierul.
          La numai 7 ore de la declararea oficiala a mortii, Harvey, dupa ce a terminat cu abdomenul, constatnd ceea ce stia, de altfel, dinainte, respectiv cauza mortii, continua autopsia, deschiznd calota craniana si extragnd creierul. Cntarit imediat, n stare proaspata", acesta avea exact 1230 grame. Normal" - conchide Harvey, desi greutatea medie a unui creier uman este de 1400 grame. La un geniu te-ai fi asteptat, totusi, la mai mult. A doua operatie pe care o ntreprinde asupra creierului (corpul deja nu mai prezenta nici-un interes pentru patologist, care se multumeste sa-l nchida n graba) este de a-l perfuza prin arterele carotide interne cu o solutie de formalina de 10 la suta. Procednd astfel, se asigura ca solutia folosita la mbalsamari va ajunge pna la cele mai fine capilare care iriga creierul. Apoi l scufunda n ntregime n formol si...pleaca din sala de autopsie cu pretiosul trofeu sub brat. Totul s-ar fi petrecut discret si ar fi ramas, probabil, astfel, daca fiul lui Einstein, Hans-Albert, nu ar fi observat urmele autopsiei craniene si nu i-ar fi cerut socoteala lui Harvey, considernd ca acesta violase dorinta lui Einstein de a nu fi transformat cumva n obiect de cult dupa moarte. Harvey nsa l linisteste, asigurndu-l ca nu va folosi creierul dect n scopuri strict stiintifice. Pentru moment, deci, posibilul scandal fusese ndepartat si Harvey putea, linistit, sa se dedice cercetarii" macabrului trofeu. Dar avea el capacitatea si pregatirea stiintifica necesare? Din pacate, cum s-a vazut curnd, nici pe departe...
          Tot ce a gasit Harvey mai bun de facut, o data ce s-a vazut cu minile libere, a fost sa execute o serie de fotografii ale creierului, din diverse pozitii, inclusiv dupa separarea celor doua emisfere (ceea ce a fost n esenta singurul lucru bun) si sa taie apoi ntregul creier n nu mai putin de 240 de cubulete de circa zece centimetri cubi fiecare (ceea ce a fost un veritabil act de vandalism), lund-si nsa precautia de a le numerota si a marca pe fotografii pozitia fiecaruia. Aceasta a ramas pentru mult timp, singura cercetare" ntreprinsa. Desi devenise evident ca Harvey nu este capabil de-o cercetare serioasa, toate ncercarile de-a i se lua creierul s-au dovedit infructuoase. nsasi armata americana (!?!), care trimisese n acest scop pe dr. Webb Haymacker, s-a vazut refuzata. Dar, cum familia si daduse acordul pentru cercetarea creierului de catre Harvey (care abuzase, de fapt, de buna credinta si credulitatea fiului lui Einstein), nici legea n-a avut ce sa faca. Singura consecinta a fost concedierea lui Thomas Harvey din postul de patologist pe care-l ocupa la spitalul din Princeton. Timp de peste 20 de ani nimeni nu s-a mai interesat de el sau de creierul lui Einstein pe care-l detinea. Abia n anul 1978, un ziarist, Steven Levy, izbuteste sa-i dea de urma, n Kansas, unde lucra ntr-o uzina metalurgica, dupa ce dreptul de practica medicala i fusese retras n urma ratarii catastrofale a unui test profesional. n prezenta ziaristului, dupa ce, la nceput, a refuzat sa discute subiectul, Harvey s-a razgndit dintr-o data, scotnd la iveala o cutie de carton pe care scria cidru Costa" n care erau adapostite doua borcane n care pluteau n formol cubuletele cenusii. Articolul scris ulterior de ziarist a readus cazul n actualitate, Harvey primind drept urmare un volum urias de corespondente, din care nu lipseau nici tentante oferte financiare. Dar singurul rezultat al acestei vnzoleli a fost ca Harvey a acceptat sa ncredinteze spre examinare 12 cubulete la tot attia cercetatori alesi dupa criterii numai de el stiute. Dintre toti doar neuroanatomistul Marian Diamond, profesor la Universitatea Berkeley, si neurologul Britt Anderson, de la Universitatea din Alabama, si-au publicat rezultatele, aratnd ca au observat un exces de celule gliale (celule care hranesc neuronii) ntr-o mica regiune din emisfera cerebrala stnga si o oarecare atrofiere a cortexului frontal (explicabila, probabil, prin vrsta naintata la care a decedat savantul). Si apoi, din nou, tacere... Abia n noiembrie 1998, Harvey, ajuns la vrsta de 80 de ani, decide fara explicatie sa se desparta de relicva sa (pe care n-o cedase nici pentru cele doua milioane de dolari pe care se spune ca i le oferise Michael Jackson), donnd-o doctorului Elliott Krause, succesorul sau peste timp pe postul de patologist la spitalul Princeton.
          Noi conservam creierul - declara doctorul Krause - pentru ca speram ca n viitor sa avem mijloacele pentru a realiza o analiza genetica ce ne va permite sa descoperim genele care l-au facut pe Einstein att de inteligent". O speranta pe care numai viitorul va putea (sau nu) s-o confirme...
          
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Zaharul, dusmanul din farfurie
» Lunetistii, arma secreta contra Wehrmacht
» Dezvaluirile unui senator despre OZN-uri
» Cartofi cu branza
» Cuburi „magice”
» Cainele care nu latra...
» Biserica Sfantul Nicolae – Fagaras
» Optimism si rococo
» Sarcofagul unor suverani „vitregi”
» O grava complicatie a diabetului
» Cand agonia devine romanul vietii
» Filme mari, prestatii actoricesti slabe
» Horoscopul saptamanii: 16-22 iulie 2018
» 12 iulie 1943 – Batalia de la Prohorovka
» Tema: „BANII”
» Demonul stirilor false
» Stalin, rublele si bolsevicii
» Noutati privind proiectul OZN al Pentagonului
» Mamaliguta la cuptor
» Reguli surprinzatoare
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9