|
 Scaldata de razele soarelui, Granada este una dintre mandriile Andaluziei si a intregii Spanii. Gradinile sale par a fi intruchipari ale Edenului, iar palatul Alhambra rasare deasupra acoperisurilor orasului ca o prelungire a Muntilor Siera Nevada. Istoria orasului este tulbure ca a tuturor oraselor mai mari sau mai mici de pe Batranul Continent. In secolul al VIII-lea pe platou exista o mica asezare romano-celtica si o comunitate evreiasca. In 711 din Africa de Nord au sosit aici berberii. La inceput a fost un mic grup condus de curajosul print Tarik ibn Ziad. Dupa ce au traversat stramtoarea Gibraltar, au cucerit repede Andaluzia deschizand astfel drumul jefuitorilor mauri care au ocupat repede aproape intreaga peninsula.
Cand Tarik a ajuns pe locul unde se afla astazi Granada, a fost dezamagit de mica asezare gasita. Cu toate acestea, vrajit de frumusetea locului, a hotarat sa se stabileasca aici, intre muntii care se zareau in sud-est si campiile fertile din sud si sud-vest. Pamanturile au fost confiscate si berberii, care venisera neinsotiti de femei, au descoperit repede farmecul blondelor si brunetelor, crestine si evreice. Au intemeiat familii, si-au ridicat la inceput case pentru ei si apoi scoli pentru urmasi. Dealul Albaicin a fost terasat si ocupat de prima si singura asezare intemeiata de mauri in Spania. Aceasta a primit numele Granata sau Granada, insemnand rodie. Printul Tarik isi nemultumise insa superiorii. Seful sau militar l-a acuzat de nerespectare a ordinelor si l-a condamnat la lovire in public. Multi dintre condamnati au depus juramant de credinta califului din Damasc. Legea islamica s-a impus pentru o vreme iar biserica Sf. Vincent a fost transformata pe jumatate in moschee, crestinii folosind cealalta jumatate. In 1238, Mohammed al-Ahmar s-a autoproclamat monarh declarand Granada capitala a regatului sau. El a fondat dinastia maura a nasrizilor si musulmanii au convietuit in pace cu crestinii vreme de circa 250 de ani. Granada a fost inconjurata de ziduri de aparare si multimea artistilor si arhitectilor mauri au inaltat palate si moschei, scoli si bai publice. Comertul si mestesugurile au inflorit, doctori intelepti incercau sa limiteze suferintele si orasul devenise un adevarat colt de rai. Vechea fortareata de pe deal s-a transformat cu timpul intr-un complex regal de o frumusete unica, unul dintre cele mai reprezentative exemple de arhitectura maura. In decurs de un secol in interiorul zidurilor aparusera multe cladiri orientale. Exteriorul acestora parea de multe ori foarte simplu dar contrasta puternic cu interioarele bogat ornamentate si cu gradinile luxuriante din jur. Palatul regal cu celebra „Curte a leilor” este capodopera ansamblului. In 1492 insa Granada este recucerita de crestini dupa un asediu de cateva luni. Orasul era condus de al doisprezecelea rege maur, tanarul Boabdil. Datorita conditiilor grele ale momentului, nemaiputand conduce o populatie infometata, pentru a stavili invazia inerenta si a preveni un macel dar si distrugerea orasului, regele preda Granada suveranilor spanioli Isabella de Castilia si Fernand de Aragon. El obtine insa de la cuceritori promisiunea ca in Granada va fi respectata toleranta religioasa. Promisiunea facuta a fost insa repede uitata, cartile musulmane au fost arse si oamenii au fost crestinati cu forta. Cu toate ca marele Garcia Lorca numea Cordoba „Departata si singura”, Granada este astazi un important nod de comunicatii, un oras cu industrie dezvoltata si un important centru cultural si artistic. Universitatea, datand din 1531, catedrala Santa Maria de la Encarnacion, construita in secolele XVI-XVIII, manastirea Santo Domingo si alte constructii de data mai recenta dovedesc din plin ca spaniolii au preluat cu succes traditiile maure in ceea ce priveste arhitectura urbana. Caderea Granadei in 1492 a reprezentat sfarsitul Reconquistei, acea indelungata perioada de lupta de eliberare care a dat nastere unor eroi ca El Cid Campeador. Ultima fortareata maura ramane insa locul cel mai vizitat de turistii fascinati de minunile Alhambrei. IRINA STOICA
|
TERRA X 
