Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Batrânetea lupta dintre genetica si mediu 28 Mar 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 12 vizitatori online

Batrânetea lupta dintre genetica si mediu

Imprimare E-mail
duminică, 23 ianuarie 2000
    Daca moartea ne asteapta pe toti la capatul drumului, batrânetea este cea care ne însoteste ultimii pasi. Batrânetea, caracterizata de o degradare progresiva a functiilor vitale si intelectuale, debuteaza o data cu încheierea perioadei de maturitate, când organismele înceteaza a fi capabile de reproducere.     Daca moartea ne asteapta pe toti la capatul drumului, batrânetea este cea care ne însoteste ultimii pasi. Batrânetea, caracterizata de o degradare progresiva a functiilor vitale si intelectuale, debuteaza o data cu încheierea perioadei de maturitate, când organismele înceteaza a fi capabile de reproducere. Procesul pare a fi generat, natural, din ratiuni de „economie a resurselor", batrânii, incapabili a mai perpetua viata, devenind, din punctul de vedere al vietii, un balast. Numai ca, atât experienta, cât si realitatea de fiecare zi, ne arata ca nu toti îmbatrânim în acelasi ritm si nici la fel. Unii traim mai mult, altii mai putin, abstractie facând de accidentele exterioare, cum ar fi bolile.    
      Printre factorii care determina si influenteaza procesul de îmbatrânire, senescenta, cercetatorii cred ca recunosc deja factori tinând de regimul de viata, factori de natura sociala, factori tinând de însasi fiziologia organismelor vii si, în fine, factori de natura genetica. De exemplu, un regim de viata „lenes", cu cheltuieli minime de energie, este de natura a favoriza (împotriva opiniei curente) longevitatea. Cauza: un metabolism mai lent produce mai putini radicali liberi oxidanti, cababili a afecta ADN-ul. În acelasi timp, din punct de vedere social, un individ protejat de societate are sanse mult mai mari de a atinge o vârsta înaintata, decât indivizii izolati, siliti sa se apere singuri de toate agresiunile posibile. Vezi cazul matcii, aparata de stup, a carei durata de viata este înzecita fata de aceea a lucratoarelor ce-si petrec majoritatea timpului în afara stupului, în calatorii solitare dupa nectar. Apoi stresul, peste o anumita limita, scurteaza viata. Proba a fost facuta studiindu-se populatiile de oposum (o specie de rozatoare nord-americane). Daca animalele continentale, amenintate de o multime de predatori, abia traiesc doi ani, îmbatrânind rapid, dar dedicându-se frenetic reproductiei, pentru a asigura supravietuirea speciei, animalele dintr-o colonie gasita pe o insula izolata de continent în urma cu mai bine de 5000 de ani sunt indivizi ce traiesc aproape dublu; în schimb, rata lor de înmultire este înjumatatita. Asadar, ritmul îmbatrânirii pare a fi rezultatul unei anume presiuni a selectiei naturale, pentru care o viata scurta (datorita unui mediu agresiv) se traduce printr-o exacerbare a instinctului de reproducere, care epuizeaza rapid resursele organismului. Si invers. O observatie care ar putea constitui o explicatie pentru diferentele existente între rata natalitatii (ridicata) si durata vietii (scurta) din mediile defavorizate si din tarile subdezvoltate, în raport cu aceea înregistrata în tarile dezvoltate.     
     
         O experienta cu drosofile    
         
         Se pune totusi întrebarea: daca anumite gene comanda îmbatrânirea, cum se explica atunci existenta unor indivizi longevivi, activi pâna la o vârsta înaintata? Pentru a gasi un raspuns, câtiva cercetatori au avut ideea de a urmari câteva generatii de drosofile (niste musculite caracterizate de un ritm înalt de reproductie), eliminând la fiecare generatie ouale depuse de exemplarele tinere, pastrându-le doar pe cele produse de drosofilele mature. Dupa câteva generatii, drosofilele rezultate traiau semnificativ mai mult decât cele „naturale", dar se maturizau mai lent. Deci exista o gena a longevitatii si ne putem întreba de ce nu a fost ea considerata favorabila evolutiei, nefiind generalizata prin selectie naturala, ramânând o raritate. Explicatia este cât se poate de simpla. Se întâmpla ca unele si aceleasi gene pot avea un comportament diferit, în functie de vârsta individului: unele, favorabile la tinerete, devin sursa de „necazuri" la batrânete. Pentru alte gene, comportamentul este exact invers. Numele sub care este cunoscut acest fenomen, al efectelor multiple si diferentiate, in timp, al uneia si aceleiasi gene, este cel de pleiotropie. Astfel, genele favorabile la tinerete - vârsta maximei fertilitati - au cele mai mari sanse de a se raspândi prin urmasi, constituind caracteristica majoritatii populatiei. În schimb, posesorii unor gene pozitive doar la batrânete, dar defavorabile în prima parte a vietii, daca au reusit sa scape de pericolele induse în tinerete de genele lor „nefavorabile" (având sansa, de exemplu, de a nu întâlni o boala infectioasa la care erau predispusi) vor transmite si urmasilor lor aceste gene, asigurându-le longevitatea; dar, nu arareori, si bolile (genetice) specifice batrânetii. Rezultatul este ca, în mod natural, longevitatea, ca si copiii facuti la batrânete, constituie o exceptie.     
      Tinând seama de toate acestea, moartea, ca accident genetic ancestral, poate fi considerata, mai mult sau mai putin metaforic vorbind, drept mijlocul vietii de a ne scapa de neplacerile batrânetii.    
     
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Atac cibernetic pe toate fronturile!
» Razboi în vazduh
» Caruselul luminos de la Nanesti
» 6 masti valoroase
» Vinete cu masline
» Bunele maniere din farfurie
» Cambridge, oras universitar
» Lumina si candoare
» Aborigenii si ciocnirea civilizatiilor
» Incoerenta anunta dementa
» Leacuri din... simbolurile primaverii
» Alejandro Jodorowsky, un „parinte” al filmului avangardist
» Recunostinta e floare rara... si când e vorba de Oscaruri!
» Horoscopul saptamanii: 27 martie – 2 aprilie 2017
» 23 martie 1801 – Tarul Pavel I este asasinat
» Tema: „INGERI”
» Sfidarea robotilor: oamenii sa devina cyborgi!
» Gloriosul William al Angliei
» Revista RUFOR (1994-1996)
» Lifting natural
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» "Teapa" gripei aviare
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9