Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Misteriosul nostru creier 30 Mar 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 8 vizitatori online

Misteriosul nostru creier

Imprimare E-mail
miercuri, 19 martie 2008

 Un fel de muschi al mintii: astfel poate fi considerat creierul – altfel, definit drept „centrul de comanda” al organismului nostru. Ideea ar fi ca el trebuie antrenat permanent, pentru a-l mentine in forma. Totusi, exista si acel mit potrivit caruia nu utilizam decat in foarte mica masura capacitatile materiei cenusii ce ne-a fost data. Oare chiar asa sa fie?

Doar 10%?

Cu aproximatie, acesta ar fi procentul folosirii creierului de catre om, parere in mod frecvent vehiculata si pe marginea careia s-a tesut o intreaga poveste, totusi neargumentata logic, dupa cum vom incerca sa aratam mai jos. Daca ar fi chiar asa, ar insemna ca ne aflam in posesia unei puteri absolut redutabile, care insa sta mereu... ascunsa. Iar printre cei ce au propagat aceasta teorie se afla si un savant al carui (re)nume ar trebui sa se afle mai presus de orice suspiciune: Albert Einstein.

Adevarul este ca, totusi, noi nu utilizam capacitatile creierului nostru in proportie de 100%. Problema trebuie analizata insa intr-un fel aparte. Pentru tipuri de activitati diferite, intra in functiune parti diferite ale creierului. Aceasta inseamna, intr-adevar, ca la un moment dat ne folosim de o parte asa-zicand redusa din materia cenusie, dar legand intre ele infinitele, practic, tipuri de activitati cu care ne confruntam pe parcursul vietii, vom constata ca – asa cum au dovedit si tehnicile de imagerie moderne – practic noi ne folosim toti neuronii, dar nu pe toti in acelasi timp.

Argumente de necontestat

Legenda celor zece procente se crede ca vine de la frenologii secolului XIX. Totusi, pentru a ne convinge ca lucrurile nu stau astfel, ni se propune sa ne raportam la cazurile medicale in care este implicat creierul (indiferent de gravitatea lor) si care rareori raman fara consecinte. Or, daca numai 10% ar fi activ, majoritatea victimelor unui accident vascular cerebral ori ale unui traumatism cranian nici macar nu si-ar da seama de suferinta respectiva!

De asemenea, in cazul maladiilor neurodegenerative, chiar si daca exista doar o slaba afectare a creierului (10-20% pierderi de neuroni), consecintele sunt dramatice. In fine, oamenii de stiinta vin si cu un alt argument logic. Din punct de vedere evolutiv, o specie precum cea umana nu ar fi motivata sa aiba un organ atat de voluminos si de „gurmand” (creierul nostru consuma, singur, o cincime din oxigenul si din glucoza de care are nevoie organismul), doar ca sa lase 90% din el in voia sortii. Sa nu uitam ca omul, la nastere, este singura primata venita pe lume prematur, incapabila sa mearga si sa aiba grija de propria fiinta.

Invatam... dormind

Oricine a trecut (serios) prin scoala stie bine ca e mai usor sa inveti in ajunul unui examen, decat chiar in ziua probei respective. S-ar zice asadar ca in timpul somnului se „digera” ceea ce am invatat. Acesta este un lucru demonstrat pe baza imageriei cerebrale: in timpul somnului paradoxal, regiunile creierului implicate in procesul de invatare sunt puse la treaba. Fapt ce pare sa indice ca informatiile inregistrate inainte sa ne culcam sunt din nou trecute in revista in timpul noptii. Beneficiile somnului asupra facultatilor amnezice nu sunt insa rezervate doar omului. In cazul pasarilor, de exemplu, in timp ce dorm se realizeaza un gen de perfectionare a cantecului.

Dar nu numai somnul ajuta memoria, ci si perspicacitatea si creativitatea. S-a demonstrat destul de simplu acest lucru, aratandu-se ca o problema data spre rezolvare mai multor voluntari, care nu fusese rezolvata intr-o zi oarecare, a fost solutionata dupa o noapte de somn bun. Iar la acest capitol exista si alte exemple celebre: Mendeleev se pare ca si-a conceput binecunoscutul tabel periodic dupa o noapte de odihna sanatoasa; la fel, R.L. Stevenson a gasit in acelasi mod „reteta” faimosului sau roman despre Dr. Jekyll si Mr. Hyde. Evident, toate cele aratate mai sus nu se doresc a fi un indemn la a dormi tot timpul...

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Atac cibernetic pe toate fronturile!
» Razboi în vazduh
» Caruselul luminos de la Nanesti
» 6 masti valoroase
» Vinete cu masline
» Bunele maniere din farfurie
» Cambridge, oras universitar
» Lumina si candoare
» Aborigenii si ciocnirea civilizatiilor
» Incoerenta anunta dementa
» Leacuri din... simbolurile primaverii
» Alejandro Jodorowsky, un „parinte” al filmului avangardist
» Recunostinta e floare rara... si când e vorba de Oscaruri!
» Horoscopul saptamanii: 27 martie – 2 aprilie 2017
» 23 martie 1801 – Tarul Pavel I este asasinat
» Tema: „INGERI”
» Sfidarea robotilor: oamenii sa devina cyborgi!
» Gloriosul William al Angliei
» Revista RUFOR (1994-1996)
» Lifting natural
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» "Teapa" gripei aviare
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9