Prima pagina arrow ISTORII UITATE arrow Asediul Maltei - inceputul sfarsitului pentru Imperiul Otoman 21 Jul 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 3 vizitatori online

Asediul Maltei - inceputul sfarsitului pentru Imperiul Otoman

Imprimare E-mail
miercuri, 15 august 2007

 La mijlocul secolului al XVI-lea, sub conducerea unuia dintre cei mai priceputi lideri care s-au suit vreodata pe tronul sultanilor, Soliman Magnificul, Imperiul Otoman ajunsese la apogeu. Stapani pe importante regiuni din Europa, Asia si Africa, victoriosi pretutindeni, turcii s-au izbit insa, in goana lor dupa noi si noi achizitii teritoriale, de o alta putere aflata in culmea gloriei – Spania lui Carol Quintul, imparatia in care „soarele nu apunea niciodata”. Una dintre cele mai aprige inclestari dintre cele doua forte emblematice pentru civilizatiile islamica, respectiv crestina, s-a desfasurat in 1565, ramanand cunoscuta in istorie ca „marele asediu al Maltei”.

Se aduna norii

Minuscula insula Malta, aflata in mijlocul Mediteranei, a avut insa intotdeauna o importanta strategica extraordinara. De acest lucru era constient si Carol Quintul atunci cand acorda insula in stapanire Cavalerilor Ospitalieri, alungati, in 1522, de catre sultanul Soliman din insula Rhodos. In 1551, turcii incercasera sa ia cu asalt insula dar fusesera respinsi. Noua ani mai tarziu insa, ei aveau sa distruga flota spaniola in batalia de la Djerba, victorie ce i-a determinat sa-si incerce din nou norocul sub zidurile Maltei.

A fost unul dintre cele mai mari asedii ale evului mediu si, din punctul de vedere al aparatorilor, cel mai reusit. Condusi de Jean de Valette (cel ce va da mai tarziu si numele capitalei insulei, La Valetta), ospitalierii au pregatit cu minutiozitate defensiva; dar turcii au facut elementara greseala de a nu ataca imediat dupa triumful de la Djerba, lasand spaniolilor prilejul sa-i refaca flota, fapt ce se va dovedi esential in economia finala a asediului Maltei.

Se starnesc vanturile

La finele lunii martie 1565, o uriasa flota otomana (estimata de istoricul oficial al Ordinului Ospitalierilor, Giacomo Bosio, la aproape 200 de galere) parasea Istanbulul, indreptandu-se spre Malta. Celor 40.000 de soldati otomani, aparatorii nu le puteau opune mai mult de 6000 de oameni, dintre care 550 cavaleri ospitalieri si 3000 infanteristi si archebuzieri spanioli.

Turcii au facut greseala sa considere ca esential in apararea Maltei este fortul St Elmo, ce strajuia intrarea in port, fara sa stie ca alte doua forturi, construite intre timp de Ospitalieri, jucau un rol si mai important si, cucerindu-le pe acestea, ar fi obtinut victoria. Ei si-au concentrat ca atare fortele pe cucerirea, de pe mare, a fortului St Elmo. Asediul, care in opinia vizirului Lala Mustafa Pasa si a comandantului suprem al flotei otomane, Piyal Pasa, nu avea sa dureze mai mult de cateva zile, s-a dovedit o incercare dificila pentru turci.

Furtuna

 Cei 600 de soldati crestini care l-au aparat au dat dovada de un eroism fantastic si abia dupa o luna, fortul, total ruinat de bombardamentele otomane, a cazut, cu pretul vietii a 4000 de turci, jumatate dintre acestia fiind ieniceri, trupele de elita ale Imperiului. O alta mare pierdere pentru asediatori a fost moartea lui Turgut Reis, comandantul piratilor berberi si artizanul victoriei de la Djerba, poate singurul om care ar fi putut influenta soarta bataliei in favoarea turcilor, comandantii numiti de sultan fiind total incompetenti in probleme de asediu. Intre timp, Europa urmarea cu sufletul la gura evenimentele din Malta.

Toti erau convinsi ca aici se joaca soarta Europei crestine si nu erau departe de adevar. Se vorbea ca turcii pregatesc o invazie a Italiei, si tot felul de zvonuri alarmiste incepusera sa circule. Carol Quintul a ordonat unui prim contingent spaniol sa plece in ajutorul asediatilor si sosirea lor in Malta a insemnat un mare balon de oxigen pentru aparatorii insulei. Totusi, turcii nu au abandonat lupta, dimpotriva, pe 21 august au lansat un atac general asupra fortului St. Michelle.

O spartura in zidurile acestuia, facuta de o mina turceasca, i-a descumpanit pe aparatori si insusi Marele Maestru al Ordinului s-a aflat atunci, cu sabia in mana, in primele randuri, pentru a stavili iuresul otoman. Respinsi cu mari pierderi, turcii au fost nevoiti sa se retraga. La inceputul lunii septembrie, vremea a inceput sa se inrautateasca iar zvonurile despre apropierea unei mari flote crestine l-a determinat pe Mustafa Pasa sa dispuna ridicarea asediului. Dar, in timpul pregatirilor de plecare, flota spaniola, condusa de Don Garcia, viceregele Siciliei, a aparut ca de nicaieri, debarcand 8000 de oameni, ce i-au atacat de indata pe turcii deja demoralizati.

Pentru turci, dezastrul era total, ei pierzand aproape jumatate din armata. Dar va fi doar inceputul sfarsitului pentru puterea otomana care, peste cinci ani, la Lepanto, va suferi o noua infrangere usturatoare, ce va marca esecul politicii de expansiune spre vest, visate de Soliman.

GABRIEL TUDOR

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Calatorie in creierul unei mumii egiptene
» Razboi pentru insorita Californie
» Acei vizitatori inalti
» Valentele mentei
» Ficatei de pui cu vin
» Pitagora si flexitarismul
» Manastirea Golia
» Mesterul si „sfantul Nicu”
» Catedrala de Cristal
» Infarctul miocardic acut si primele reactii
» Visinele previn bolile cardiovasculare
» V, de la Vanessa si Virginia
» Harrison Ford – eternul aventurier
» Horoscopul saptamanii: 17-23 iulie 2017
» 13 iulie 100 i.Ch. – S-a nascut Gaius Iulius Caesar
» Tema: „SURORI”
» Leaganul omenirii s-a mutat in Europa
» Independenta cantoanelor din Alpi
» Urmarind si mama, si fiica
» Cum va recapatati aspectul seducator?
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9