Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Trei valuri de epidemii mortale 26 Sep 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 4 vizitatori online

Trei valuri de epidemii mortale

Imprimare E-mail
miercuri, 11 iulie 2007

 Ca si în cazul estimarii numarului de locuitori ai Imperiului aztec, cand am aratat ca teoriile merg de la cele maximaliste la cele minimaliste, si în cazul dezastrului demografic produs în Mexic de epidemiile de variola exista opinii care maximalizeaza efectele bolilor si opinii care le minimizeaza. Astfel, o serie de cercetatori americani din deceniul noua al secolului trecut, încearca în scrierile lor sa avanseze ideea ca variola adusa de conchistadorii spanioli, din momentul în care „Hernan Cortes „entró en esta tierra", cum scria Francisco Ceynos în 1565, nu a facut victime înainte de 1540 si foarte putine dupa acest an.

Dimpotriva, spun alti cercetatori care au luat în calcul toate însemnarile istorice si datele cuprinse in documentele vremii, în cadrul celor trei mari epidemii de variola, care au decimat populatia Mexicului din vremea Imperiului aztec, cea din 1520 a fost cea mai devastatoare. Un altfel de document, pe care pu]ini l-au luat în seama, apartine lui Munoz Camargo din provincia Tlaxcala care dateaza din 1580, desi a fost publicat de-abia în 1981.

În acest text, Munoz Camargo scrie: „Spun ca prima epidemie (cea din 1520) a fost cea mai mare, fiindca a murit multa lume si a doua (din 1545) a fost foarte mare, ca a cuprins tot pamantul si a fost si cea din 1576, care n-a fost asa de mare ca primele doua...". Asta îl face pe un cercetator ca Robert McCaan sa spuna într-un amplu studiu: „dovezile oferite de o varietate de surse scrise în spaniola Nahuatl în timpul secolului al XVI duc catre o singura concluzie: Epidemia de variola din 1520 pare sa fi fost una dintre cele mai catastrofale crize demografice ale acelui secol în bazinul Mexic".

Rata mortalitatii cauzate de variola între 1520 si 1521 a fost probabil mai mica decat cele cauzate de epidemiile din 1545-1546 si 1576-1577. Oricum, daca acceptam judecata cronicarului spaniol amintit mai sus, atunci trebuie sa admitem ca epidemia din 1520 a fost cea mai mare catastrofa demografica pentru populatia vorbitoare de Nahuatl din Mexicul central. Sa nu uitam, toate astea la o populatie care, într-un adevarat „razboi al cifrelor", numara dupa unii cercetatori 4,5 milioane oameni, în vreme ce dupa altii, era vorba de 30 milioane de suflete. Pe la jumatatea secolului al XVI-lea o serie de istorici si cronicari au început sa reflecte brutalitatea epidemiilor de variola care au lovit Mexicul.

În 1542, Toribio de Motolinia scrie despre „trei mari devastari" care au lovit in anul 1521, razboiul, mizeria si variola. La doar cativa ani dupa ce manuscrisele lui ajung în Spania (si în timp ce autorul se afla în Guatemala), a lovit marea epidemie din 1545. 30 de ani mai tarziu, o noua epidemie de variola se abate asupra populatiei Mexicului si e randul altor cronicari sa înregistreze evenimentul. Astfel, Bernardino de Sahagún, preot franciscan, in 8 noimebrie 1576 ofera un raspuns direct la întrebarea daca acea epidemie va ucide toata populatia nativa.

Sahagún scrie, facand un fel de istoric al catastrofei demografice cauzate de variola, ca atacul din 1520 a fost extrem de mortal, mult mai groaznic decat razboiul („a murit un numar infinit de oameni", dar cea mai groaznica dintre toate a fost epidemia din 1545, cand „o duhoare universala se ridica în aer" si cand „în Noua Spanie au murit aproape toti oamenii care erau în case". Numai în Tlatelolco, Sahagún afirma ca a îngropat 10.000 de oameni înainte de a se molipsi si el. În momentul în care scria, în noiembrie 1576, numarul mortilor crestea cu fiecare zi.

Dupa Sahagún, multi oameni mureau de foame, nimeni nu mai ajuta pe nimeni, nimeni nu mai oferea nici macar o cana cu apa bolnavilor si asta pentru ca spiritul caritabil disparuse. Pomar, istoric al orasului Texcoco, scrie ca epidemia din 1520 a fost „cea mai rea" si ca Texcoco, care s-a predat armatei lui Cortés fara sa opuna rezistenta, numara la acea vreme cam 15.000 de oameni, dar ca, în 1580, cand nota „relatarile" sale nu mai avea decat 600 de locuitori, în vreme ce alte orase cucerite de spanioli disparusera complet. De boli si de sabie. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Spre o generatie a copiilor modificati genetic?
» De la diversiune la dictatura
» Reincarnari?
» Farmec delicat
» Perisoare de curcan cu sos de smantana
» Vitrina cu jucarii horror
» Arcul de Triumf din Paris
» Lumea sub lupa
» Celebra, dar... necunoscuta
» Tigareta electronica, pericol public
» Laptisorul de matca, elixirul vietii
» Un subtil exercitiu de admiratie
» Cand starurile debuteaza cu stangul
» Horoscopul saptamanii: 11-17 septembrie 2017
» 7 septembrie 1533 – S-a nascut Elizabeth I a Angliei
» Tema: „MUNICIPIUL CRAIOVA”
» Sperante pentru o viata mai lunga?
» O tragedie regala unica
» Cazul M.G.
» Ritualuri stravechi, cat se poate de actuale
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9