Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Oceanul Pacific pus în umbra de aurul aztecilor 24 Jul 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 4 vizitatori online

Oceanul Pacific pus în umbra de aurul aztecilor

Imprimare E-mail
miercuri, 30 mai 2007

 Poate parea ciudat astazi, dar orbit de dorinta de a deveni posesorul uriaselor bogatii ale aztecilor, Hernán Cortcs nu apucase sa vada Oceanul Pacific. Traversase de tanar Oceanul Atlantic, pe ruta initiata de Columb, ajunsese în Cuba, castigase încrederea guvernatorului Diego Velasquez, ce-l numise capitanul unei expeditii spre Mexic, apoi o pierduse, se îmbarcase si traversase marea Caraibelor, dar în tot acest timp nici prin cap nu-i trecuse ca dincolo, mai spre vest decat vestul în care ajunsese el, se afla un ocean urias, mult mai întins decat Atlanticul atat de familiar unora, la aceea vreme.

Si unul dintre temerarii care se încumetasera, atunci, la sfarsit de secol al XV-lea si început de nou secol, sa ia în piept asprimea unei întinderi de ape pe care Columb o traversase pentru a descoperi „al patrulea continent”, în urma cu doar cativa ani, în 1492, fusese un oarecare Vasco Nunez de Balboa. Despre acest spaniol se spune ca la 1500 a fost primul european care a vazut Oceanul Pacific si nu doar ca l-a vazut, dar a si anuntat lumea ca asa ceva exista.

Plecat în anul 1500 sa vada si el cu propriii sai ochi acea „Lume Noua” despre care se tot vorbea prin Europa, aventurierul Nunez a avut privilegiul, poate si datorita spiritului sau mai scrutator, de a vedea de pe varful unui munte o mare necunoscuta, pe care el a botezat-o imediat „marea sudului”, înflacarand imaginatia multor aventurieri ca el, care visau la o viata mai plina de adrenalina decat aveau pe batranul continent. Balboa, care a batut cu piciorul istmul Panama, a pus stapanire pe aceasta noua mare, e drept ca nu în nume personal, ci în numele coroanei spaniole.

A fost nevoie de doua decenii, pentru ca un alt mare aventurier si explorator, portughezul Fernand de Magellan, pornit pe o ruta maritima care a înconjurat Pamantul, sa boteze în 1520 acest urias si terifiant ocean cu un nume cald si linistitor, spunandu-i „pacific”, adica linistit. Si asta ca un omagiu pentru întelegerea si marinimia de care dadusera dovada aceste ape întinse fata de îndrazneata expeditie a lui Magellan.

O sa ne întoarcem, ceva mai încolo, si la acest moment crucial pentru omenire, dar acum mai ramanem în Mexic, locul în care Hernán Cortés punea la cale, exact în acelasi an 1520, în care Magellan se luptase cu Oceanul Pacific, distrugerea imperiului aztec. Si asta dupa ce, pe data de 8 noiembrie 1519, împaratul Moctezuma, naiv si superstitios, îl primise în capitala imperiului, Tenochtitlan, ca pe un trimis al zeului lor de capetenie, Quetzalcoatlin. Un sol gata sa îndeplineasca stravechea profetie care nu avea, însa, sa se mai adevereasca niciodata.

Pe o friza care decoreaza Capitoliul SUA, pictata între 1878 si 1880 de Constantino Brumido, ii putem vedea pe Cortés si Moctezuma fata în fata. Sa încercam sa ne imaginam scena ca pe un eveniment care nu anunta nimic pentru împarat si poate ca nici pentru Cortés, al carui gand nu era decat cum sa intre în posesia aurului unui imperiu despre care nu stia mai nimic. Moctezuma al II-lea, cum era numit, statea în sala tronului, înconjurat, de o parte si alta, de nobilimea azteca, asteptand un gest de la Cortés.

Disimulandu-si intentiile sub un zambet larg, Hernán Cortés s-a îndreptat spre împarat cu intentia de a-l îmbratisa pe „el Senor de Mexico”. S-a gandit spaniolul în acel moment ca era poate îmbratisarea dinaintea mortii, îmbratisarea de dinaintea condamnarii, gest devenit atat de edificator la conducatorii URSS, aproape cinci secole mai tarziu? Greu de stiut. Cert este ca atunci Cacamatzin, Senor de Texcoco si Cuitláhuac, Senor de Iztapalapa, l-au împiedicat pe Cortés sa-si duca gestul pana la capat si asta deoarece, a aflat spaniolul, suveranul aztec nu putea fi atins de nimeni.

O lege care functiona la Curtea din Capitala-insula, dar pe care Hernán Cortés nu avea sa dea în curand nici doi bani. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Calatorie in creierul unei mumii egiptene
» Razboi pentru insorita Californie
» Acei vizitatori inalti
» Valentele mentei
» Ficatei de pui cu vin
» Pitagora si flexitarismul
» Manastirea Golia
» Mesterul si „sfantul Nicu”
» Catedrala de Cristal
» Infarctul miocardic acut si primele reactii
» Visinele previn bolile cardiovasculare
» V, de la Vanessa si Virginia
» Harrison Ford – eternul aventurier
» Horoscopul saptamanii: 17-23 iulie 2017
» 13 iulie 100 i.Ch. – S-a nascut Gaius Iulius Caesar
» Tema: „SURORI”
» Leaganul omenirii s-a mutat in Europa
» Independenta cantoanelor din Alpi
» Urmarind si mama, si fiica
» Cum va recapatati aspectul seducator?
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9