Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Oceanul Pacific pus n umbra de aurul aztecilor
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu

Oceanul Pacific pus n umbra de aurul aztecilor

Imprimare E-mail
miercuri, 30 mai 2007

 Poate parea ciudat astazi, dar orbit de dorinta de a deveni posesorul uriaselor bogatii ale aztecilor, Hernán Cortcs nu apucase sa vada Oceanul Pacific. Traversase de tanar Oceanul Atlantic, pe ruta initiata de Columb, ajunsese în Cuba, castigase încrederea guvernatorului Diego Velasquez, ce-l numise capitanul unei expeditii spre Mexic, apoi o pierduse, se îmbarcase si traversase marea Caraibelor, dar în tot acest timp nici prin cap nu-i trecuse ca dincolo, mai spre vest decat vestul în care ajunsese el, se afla un ocean urias, mult mai întins decat Atlanticul atat de familiar unora, la aceea vreme.

Si unul dintre temerarii care se încumetasera, atunci, la sfarsit de secol al XV-lea si început de nou secol, sa ia în piept asprimea unei întinderi de ape pe care Columb o traversase pentru a descoperi „al patrulea continent”, în urma cu doar cativa ani, în 1492, fusese un oarecare Vasco Nunez de Balboa. Despre acest spaniol se spune ca la 1500 a fost primul european care a vazut Oceanul Pacific si nu doar ca l-a vazut, dar a si anuntat lumea ca asa ceva exista.

Plecat în anul 1500 sa vada si el cu propriii sai ochi acea „Lume Noua” despre care se tot vorbea prin Europa, aventurierul Nunez a avut privilegiul, poate si datorita spiritului sau mai scrutator, de a vedea de pe varful unui munte o mare necunoscuta, pe care el a botezat-o imediat „marea sudului”, înflacarand imaginatia multor aventurieri ca el, care visau la o viata mai plina de adrenalina decat aveau pe batranul continent. Balboa, care a batut cu piciorul istmul Panama, a pus stapanire pe aceasta noua mare, e drept ca nu în nume personal, ci în numele coroanei spaniole.

A fost nevoie de doua decenii, pentru ca un alt mare aventurier si explorator, portughezul Fernand de Magellan, pornit pe o ruta maritima care a înconjurat Pamantul, sa boteze în 1520 acest urias si terifiant ocean cu un nume cald si linistitor, spunandu-i „pacific”, adica linistit. Si asta ca un omagiu pentru întelegerea si marinimia de care dadusera dovada aceste ape întinse fata de îndrazneata expeditie a lui Magellan.

O sa ne întoarcem, ceva mai încolo, si la acest moment crucial pentru omenire, dar acum mai ramanem în Mexic, locul în care Hernán Cortés punea la cale, exact în acelasi an 1520, în care Magellan se luptase cu Oceanul Pacific, distrugerea imperiului aztec. Si asta dupa ce, pe data de 8 noiembrie 1519, împaratul Moctezuma, naiv si superstitios, îl primise în capitala imperiului, Tenochtitlan, ca pe un trimis al zeului lor de capetenie, Quetzalcoatlin. Un sol gata sa îndeplineasca stravechea profetie care nu avea, însa, sa se mai adevereasca niciodata.

Pe o friza care decoreaza Capitoliul SUA, pictata între 1878 si 1880 de Constantino Brumido, ii putem vedea pe Cortés si Moctezuma fata în fata. Sa încercam sa ne imaginam scena ca pe un eveniment care nu anunta nimic pentru împarat si poate ca nici pentru Cortés, al carui gand nu era decat cum sa intre în posesia aurului unui imperiu despre care nu stia mai nimic. Moctezuma al II-lea, cum era numit, statea în sala tronului, înconjurat, de o parte si alta, de nobilimea azteca, asteptand un gest de la Cortés.

Disimulandu-si intentiile sub un zambet larg, Hernán Cortés s-a îndreptat spre împarat cu intentia de a-l îmbratisa pe „el Senor de Mexico”. S-a gandit spaniolul în acel moment ca era poate îmbratisarea dinaintea mortii, îmbratisarea de dinaintea condamnarii, gest devenit atat de edificator la conducatorii URSS, aproape cinci secole mai tarziu? Greu de stiut. Cert este ca atunci Cacamatzin, Senor de Texcoco si Cuitláhuac, Senor de Iztapalapa, l-au împiedicat pe Cortés sa-si duca gestul pana la capat si asta deoarece, a aflat spaniolul, suveranul aztec nu putea fi atins de nimeni.

O lege care functiona la Curtea din Capitala-insula, dar pe care Hernán Cortés nu avea sa dea în curand nici doi bani. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Pasi spre omul invizibil si padurea luminoasa
» O confruntare dramatica a Razboiului Rece
» Extraterestri sau efecte speciale?
» Crema de sunca
» Ten stralucitor
» Se vede mai bine din avion
» Orase mauritane stravechi
» Poet al nudului feminin
» Descifrarea Manuscrisului Voynich
» AVC – de la confuzie la moarte
» Isus, cu statut de refugiat
» Totul despre filmele de Oscar: „Vacanta la Roma”
» Horoscopul saptamanii: 23-29 iulie 2018
» 19 iulie 1890 – S-a nascut George al II-lea al Greciei
» Tema: „DANSUL”
» Zaharul, dusmanul din farfurie
» Lunetistii, arma secreta contra Wehrmacht
» Dezvaluirile unui senator despre OZN-uri
» Cartofi cu branza
» Cuburi „magice”
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9