|
 Pastele - Sarbatoarea anuala a Învierii Domnului - este cea mai de seama dintre praznicele împaratesti, adica dintre sarbatorile religioase închinate Mantuitorului, Sfintei Treimi si Maicii Domnului. Alaturi de traditionalele mancaruri specifice sarbatorii Pastelui, vinul a fost întotdeauna prezent pe mesele crestinilor, contribuind la aura divina a acestui eveniment.
Pentru a întelege de ce crestinismul a acceptat vinul înca de la începuturile sale, trebuie amintit faptul ca însusi Iisus Hristos, întemeietorul Credintei Crestine si al Bisericii, participand la Cina cea de Taina, a instituit Sfanta Euharistie (Taina Sfintei Împartasanii) - folosind doua produse alimentare de baza: paine si vin. În acest sens, Evanghelistul Marcu confirma: „Iisus a luat paine si binecuvantand, a frant si le-a dat lor (ucenicilor) si a zis: Luati, mancati acesta este Trupul Meu; si luand paharul (cu vin), multumind, le-a dat si au baut din el toti; si le-a zis lor: Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, carele pentru multi se varsa”... Deci Sfanta Euharistie înseamna, cu alte cuvinte, Taina Sfintei Împartasanii, adica Trupul si Sangele lui Hristos date credinciosilor sub forma painii si a vinului. Tot legat de consumul vinului, înca de la începuturile crestinismului, trebuie sa amintim si faptul ca Iisus Hristos (dupa cum arata Ioan în Evanghelia sa), a participat la o nunta în localitatea Cana Galileii, unde a înmultit vinul necesar ceremoniei si a baut vin împreuna cu mesenii. Poporul roman a fost, înca de la formarea sa, un popor crestin, numarandu-se printre putinele popoare ale lumii care s-au crestinat odata cu formarea lor. De atunci si pana astazi, nu exista la romani sarbatoare, ceremonie, aniversare, etc., în care vinul sa nu participe. Am putea spune, poetic vorbind, ca romanul a fost si este frate bun cu vita de vie atat la bine, cat si la rau. Si de data aceasta, cu ocazia Pastelui, vinurile noastre vor acompania din plin bucatele preparate special pentru aceasta mare sarbatoare religioasa. Desigur, se pot consuma dupa dorinta si vinuri obtinute în alte tari viticole, dar pentru faptul ca Romania este la randul ei o tara cu o veche traditie viticola, eu as recomanda ca la aceasta mare sarbatoare sa se consume vinurile romanesti, vinuri ce poarta în ele mireasma plaiurilor mioritice precum si marturia locurilor încarcate de istorie. - Ouale rosii - dupa ce le-am ciocnit si am zis crestinescul „Hristos a înviat!” - se asociaza perfect cu vinurile albe seci. As recomanda vinuri tinere, obtinute din soiurile Zghihara, Plavaie, Galbena de Odobesti, Mustoasa de Maderat, Creata, Iordana, Ardeleanca sau Francusa. Aceste vinuri zvelte si racoritoare, cu multa prospetime si fructuozitate, lasa în cavitatea bucala o senzatie placuta de proaspat si racoare asemanatoare parca cu aerul curat al unei dimineti de toamna romaneasca. - Casul si urda, asa numitele „branzeturi romanesti de primavara”, pot fi acompaniate de vinuri albe romanesti, usor aromate. Astfel, vinul de Cramposie, vin ce vine adanc din istorie, dezvolta o aroma caracterististica, specifica soiului, sugerand parfumul cel degaja un cos de fructe culese în plina vara. Sa nu uitam ca, secole de-a randul, vechea Cramposie romaneasca era singurul strugure ce rezista peste iarna, putand fi consumat de romani si ca fruct, la masa de Paste. Feteasca alba, unul din cele mai cunoscute vinuri autohtone, prezinta o aroma fina si delicata asemanatoare parca, cu parfumul îmbietor degajat de vita de vie aflata în plina floare. Iar vinul de Feteasca Regala, emblema Romaniei moderne, se remarca printr-o savoare si eleganta distincta, dificil de exprimat, dezvoltand în acelas timp o aroma florala destul de expresiva, foarte interesanta. Toate aceste vinuri: Cramposie, Feteasca alba, Feteasca Regala se pot consuma fie tinere, fie putin mai vechi (2-3 ani). - Drobul de miel si stufatul de miel - la aceste preparate se recomanda a se consuma vinuri rosii, seci, mai putin corpolente (mai putin extractive). De exemplu, Babeasca neagra - vin cu multa fructuozitate si prospetime, prezinta o interesanta aroma rustica, naturala amintind de parfumul pajistilor romanesti de altadata. - Friptura de miel la tava - la acest fel de mancare, ce constituie „coloana vertebrala a mesei de Pasti”, se serveste un vin rosu mai corpolent (mai extractiv) si de aceea as recomanda vinul sec provenit din soiul romanesc Feteasca neagra. Acest vin de mare finete, cu o fructuozitate deosebita, dezvolta o aroma surprinzator de placuta, complexa si originala, ce aminteste de cea a coacazelor negre sau sugereaza mirosul de prune uscate. Poate fi consumat tanar, dar este de preferat ca acest vin sa fie ceva mai vechi, adica de 3-5 ani. Daca se mai gaseste as recomanda la mielul romanesc si soiul Negru de Causani - ruda buna cu Feteasca Neagra, precum si vinurile obtinute din Negru moale si Negru vartos, vinuri rosii, bine echilibrate, corpolente si intens colorate. - Cozonacul de Paste - desertul traditional romanesc se serveste cu vinuri albe dulci asa-zise „vinuri seducatoare”. Cel mai bine acesta se acompaniaza cu Grasa de Cotnari, vin cu gust foarte complex ce pare a fi compus din cel al miezului de nuca împletit parca cu dulceata stafidelor, peste care se suprapune discret o nuanta fina de migdale dulci. Ce potrivire superba, ce arome! Deasemenea, cozonacul merge bine si cu Tamaioasa romaneasca, ce este un vin dulce, cu o aroma florala puternica ce sugereaza pe cea a unui amestec de flori de tei si de salcam aflate într-un bol mare de sticla. Aceste doua vinuri romanesti, daca au minimum 5 ani învechire la sticla, încheie masa de Paste într-o nota de rafinament si eleganta. Desigur, ar cadea foarte bine, dar se gaseste din ce în ce mai rar, si un pahar de Tamaioasa (Busuioaca) de Bohotin, vin cu o culoare placuta, ce variaza de la roz la rosu deschis, si cu aroma intensa, ce pare ca a adunat în ea parfumul trandafirilor romanesti din podgorii. * La acest meniu nu trebuie uitate nici vinurile spumante romanesti obtinute traditional în podgoriile Panciu, Iasi, Tarnave, Alba, Sebes-Apold si Simleul Silvaniei. Aceste vinuri spumante se servesc, de obicei, daca sunt seci, ca aperitiv, cu oua rosii sau cu branzeturi proaspete. Vinurile spumante demiseci sau demidulci se servesc împreuna cu cozonacul. * V-am oferit doar cateva sugestii privind vinurile romanesti, cele mai potrivite pentru masa marii sarbatori de Paste. Mai sunt, desigur, si altele... Dar nu uitati: vinul bun romanesc este o bucurie a Vietii, ca si cea cantata în triumfalul vers crestin „cu moartea pre Moarte calcand”. Pentru toti romanii, la vremea potrivita: Hristos a înviat! Dr. Ing. Ec. ION PUSCA - oenolog, „Casa Vinului - Dr. Pusca”, Bucuresti
|
BLITZ 
