Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow China, urmatoarea tinta a portughezilor 29 Mar 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 2 vizitatori online

China, urmatoarea tinta a portughezilor

Imprimare E-mail
miercuri, 28 februarie 2007

 Ca si predecesorii lor din imperiul roman, portughezii, visand la propriul lor imperiu, s-au lovit de problemele ridicate de controlul exercitat pe spatii întinse. Nici nemtii nu s-au descurcat bine în secolul al XX-lea, nici americanii nu par a face fata în noul secol acestei imense provocari. Problemele sunt numeroase si mai întotdeauna fac loc concesiilor nu de fiecare data fericite.

Cand s-au înfiintat în Golful Persic drept stapanii jocului si al comertului cu mirodenii dinspre India, portughezii au dat destul de repede de opozitia Venetiei care-si reclama dreptul de „primul venit” într-o zona în care se misca bine de cateva secole.

Fara complexe, portughezii i-au scos de pe tabla de joc pe venetieni, în ciuda faptului ca nu aveau nici o experienta în domeniu. Dar negustorii venetieni, care aveau sa-si revina din uluiala destul de repede, nu erau singura îngrijorare pentru navele portugheze care patrulau atat pe coasta de vest a Indiei, cat si în stramtoarea Malacca. Vasele musulmanilor continuau sa faca un intens comert cu mirodenii din India pe care le aduceau pe sub nasul patrulelor portugheze din Molucca prin stramtoarea Sunda spre Atjeh, în nordul Sumatrei, si apoi direct în Marea Rosie si de acolo la Alexandria.

Si în tot acest timp, de lupte surde pentru suprematia marii si controlul negotului cu mirodenii, planurile imperiale prevedeau o diversificare a activitatilor. Portugalia nu se putea cantona la o zona fie ea si foarte importanta, cum era Golful Persic si coastele vestice ale Indiei. Harta era mare si avea înca destule necunoscute, la fel de mari în est ca si în vest unde, dupa descoperirile lui Cristofor Columb, se dezlantuise campania de anexare a noilor teritorii.

Specializati pe partea estica a planetei, destul de îndepartata de Lisabona, portughezii, neabandonand ideea controlului asupra Marii Rosii, au hotarat sa mearga mai departe spre est. Pentru acest deziderat au fost din nou convocati marii aventurieri, descoperitorii de profesie, specialistii în rute nestiute, cunoscatorii. Acestia au primit sarcina de a studia posibilitatea incorporarii Chinei în posesiunile portugheze de peste mari si tari.

Cu atat mai mult cu cat dinspre China veneau tot felul de stiri care nu vorbeau deloc despre stravechea civilizatie si cultura ei, ci despre ceva mult mai pamantean si anume despre bogatii fabuloase care au aprins imediat imaginatia financiara a curtii regale de la Lisabona. Si dorinta ca aceste bogatii sa intre în visteria curtii regale a fost atat de puternica încat nimic nu împiedica planificarea unor expeditii avand ca tinta China si ca deziderat verificarea acelor zvonuri aiuritoare pentru orice minte avida de bogatii.

Planurile unor asemenea expeditii pe mare au existat înca de prin 1508, dar ele au trebuit sa astepte auspicii favorabile. Si conditiile au devenit favorabile în momentul în care portughezii au cucerit portul Malacca. Atunci, pana si cele mai înflacarate asteptari ale negustorilor europeni au fost pe departe depasite de uriasele profituri obtinute. Este vorba despre profituri care depaseau 2.000 la suta pentru bunurile achizitionate, profituri care exista cu siguranta si azi în anumite zone de activitate.

Banii care intrau în visteria regala portugheza au constituit o puternica încurajare de a se demara actiunile de explorare a teritoriilor încununate cu aura bogatiei uriase si cu cea a posibilei preluari rapide. Mai ramanea de rezolvat micul obstacol al contactelor „diplomatice” între parti, contacte care, cum am vazut, în India au fost dezastruoase atat pe vremea lui Dom Admiral Vasco da Gama, cat si sub regimul lui Albuquerque.

Privind astazi istoria ca pe o poveste fara zane, era de asteptat ca si abordarea Chinei sa se faca la fel de grosolan, cu o diplomatie europeana semanand cu baletul unor hipopotami în mijlocul unui lighean. Ca de obicei, aceasta diplomatie însemna aroganta „civilizatiei” europene si pretentii economice înjositoare. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Atac cibernetic pe toate fronturile!
» Razboi în vazduh
» Caruselul luminos de la Nanesti
» 6 masti valoroase
» Vinete cu masline
» Bunele maniere din farfurie
» Cambridge, oras universitar
» Lumina si candoare
» Aborigenii si ciocnirea civilizatiilor
» Incoerenta anunta dementa
» Leacuri din... simbolurile primaverii
» Alejandro Jodorowsky, un „parinte” al filmului avangardist
» Recunostinta e floare rara... si când e vorba de Oscaruri!
» Horoscopul saptamanii: 27 martie – 2 aprilie 2017
» 23 martie 1801 – Tarul Pavel I este asasinat
» Tema: „INGERI”
» Sfidarea robotilor: oamenii sa devina cyborgi!
» Gloriosul William al Angliei
» Revista RUFOR (1994-1996)
» Lifting natural
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» "Teapa" gripei aviare
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9