Prima pagina arrow TERRA X arrow Arta, o prada de lux 28 Mar 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 4 vizitatori online

Arta, o prada de lux

Imprimare E-mail
miercuri, 17 ianuarie 2007

 Este o arta furtul unei opere de arta? Majoritatea expertilor raspund afirmativ la aceasta intrebare. De ce? In primul rând, metodele de securizare au devenit atât de drastice, incât trebuie un plan de atac pe cât de temerar, pe atât de inteligent. Apoi, exista si etapa a doua a „fenomenului”: cui si cum vinzi obiectul „imprumutat”? Interpolul si asociatiile colectionarilor de arta spun ca exista furturi la comanda, atunci când hotul are un client sigur si-si ia „premiul” fara nici un risc.

In acelasi timp, autoritatile se confrunta cu o mare dilema: sa dea sau nu publicitatii furtul? Strategia este alunecoasa; in cazul in care lovitura devine publica, apar imediat falsurile (unele exceptionale), pentru ca un potential cumparator stie ca a disparut originalul. Daca „gaura” nu devine publica, infractorii au libertate de miscare printre colectionarii particulari autentici, care nu se lauda niciodata cu posesia unei capodopere de provenienta dubioasa.
 

Furtul individual este o nimica toata pe lânga „furtul statal” sau „imperialismul cultural” – denumiri curente ale unor fenomene prin care un stat „vasal” a fost deposedat fortat de valori artistice de catre „asupritor”. Se pare ca tonul pentru acest gen de furt pe fata, la scara mare, l-ar fi dat oamenii lui Napoleon Bonaparte, care isi incarcau corabiile cu antichitati egiptene; nici englezii nu s-au lasat mai prejos (vezi sculpturile in marmura grecesti „preluate” de lord Thomas Bruce, in 1816).

De altfel, in anul 2006 au inceput sa clocoteasca procesele de retrocedare de artefacte antice dinspre „tarile cuceritoare”, spre patrimoniile nationale din diverse tari. Doua explozii de acest fel s-au produs in SUA, la finele anului. Muzeul Peabody al Universitatii Yale este somat sa repatrieze antichitatile peruane imprumutate in urma excavatiilor din situl Machu Picchu. Simultan, celebrul Getty Museum – care detine si artefacte antice grecesti si romane – a fost de acord sa returneze câteva zeci de obiecte, spre tara de origine.

 Cele mai mari jafuri in acest domeniu le-au facut nazistii, sub conducerea directa a lui Hermann Goering (seful Luftwaffe), care, din 1940, a ordonat unei organizatii specializate spolierea averilor culturale (si nu numai) din tarile ocupate. }intele principale au fost colectiile evreilor si, la inceput, documentele masonilor. Al treilea Reich isi propunea sa creeze un asa-zis Muzeu de arta national-socialist, pe care Hitler il visa deschis la Linz (Austria).

Spre deosebire de furturile statale din secolul XIX, foarte multe opere furate de nazisti si-au pierdut urma definitiv (?). Se fura cu vagoanele (sau cu avioanele) si, de frica aliatilor, mare parte din prada era ascunsa in saline si in mine parasite. Cu toate acestea, aliatii au reusit sa recupereze o parte din opere, dar multi dintre proprietari murisera. Se estimeaza ca ordinul de marime al „cantitatii” operelor confiscate de la evrei se ridica la zeci de mii de exemplare.
 

Cel mai mare furt individual de arta s-a petrecut la Boston, pe 18 martie 1990. Din Muzeul Isabella Stewart Gardner s-au evaporat douasprezece pânze, având o valoare totala de peste 300 de milioane de dolari (direct in „Top 300” !). Au fost subtilizati Rembrandt, Vermeer, Rubens etc. Nici pâna astazi nu s-a rezolvat cazul. Cel mai prolific hot de arta prins este Stephane Breitwieser, care a ciugulit de prin toata Europa (inclusiv din UE) 239 de opere. A fost condamnat (2006) la 26 de luni inchisoare, dar 60 de capodopere s-au ratacit, iar unele au fost maltratate de soacra sa, care le-a folosit si ca fata de masa...

PAUL IOAN

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Sfidarea robotilor: oamenii sa devina cyborgi!
» Gloriosul William al Angliei
» Revista RUFOR (1994-1996)
» Lifting natural
» Supa de spanac
» Mafioti fara frontiere
» Schitul Pietreni
» Nudul ca vocatie
» Paradisul cormoranilor pescari
» Prematurii si riscul pentru sanatatea lor viitoare
» Spuneti adio oboselii!
» Eseuri despre „facerea” literaturii
» Kurt Russell – triumful modestiei
» Horoscopul saptamanii: 20-26 martie 2017
» 16 martie 1815 – Printul Willem devine rege al olandezilor
» Tema: „PRINTI SI PRINTESE”
» Ce s-ar intampla daca am ramane 24 de ore fara Internet?
» Terorism „rosu” japonez
» Exista o baza secreta OZN in Lacul Vidraru?
» Ten de star
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» "Teapa" gripei aviare
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9