Gheizerele din abisuri

In obscuritatea din marile adancuri oceanice viata se dezvolta in jurul surselor hidrotermale si asta datorita procesului de chimiosinteza: microorganismele se inmultesc metabolizand substantele chimice care ies din izvoarele hidrotermale. Mii de creveti translucizi se hranesc cu aceste microorganisme. Sunt animale lipsite de sistem ocular normal. Sunt insa inzestrate cu un organ care le permite sa perceapa anumite semnale. Se pare ca apa calda care iese din aceste izvoare (hornuri) emite unde infrarosii, detectate probabil de creveti. Aceste radiatii i-ar putea conduce spre hornurile oceanice bogate in hrana. In anul 2000 a avut loc una dintre cele mai importante expeditii destinate descoperirii surselor hidrotermale.

Cativa oameni de stiinta americani, imbarcati pe nava oceanografica Atlantis, dotata cu un submarin si o camera de luat vederi au scrutat fundurile Atlanticului. Explorandu-le la o adancime de aproximativ 700 de metri la bordul submarinului au descoperit, la un moment dat, o padure de formatiuni geologice inalte de 60 de metri. Acest sit submarin, denumit „Cetatea pierduta” reprezenta un tip cu totul nou de surse hidrotermale cu hornurile active din care iesea apa calda, cu o temperatura de pana la 70 grade Celsius.

Inainte de aceasta descoperire, sursele hidrotermale cunoscute erau localizate in cea mai mare parte pe reliefuri tinere, cu o puternica activitate vulcanica, cum ar fi de pilda rifturile medio-oceanice. Hornurile din „Cetatea pierduta” sunt situate la 15 km de falia medio-atlantica, pe un substrat stancos vechi de 1,5 milioane de ani. In pofida abundentei populatiei bacteriene, fauna din acest tinut se reduce la cateva specii.

Echipa de cercetatori de pe Atlantis a descoperit pe fundul oceanului un „turn” inalt cat un imobil cu 3 etaje care se inalta maiestuos, asemenea unei catedrale inghitite de ape. In apropierea unui horn, pe o formatiune minerala se aflau sute de creveti, aflati intr-o continua viermuiala, in cautarea bacteriilor. Un adevarat cuib de mici animale marine in care temperatura depaseste 50sC in timp ce in imediata apropiere, temperatura apei are aproximativ 20ºC.

Exploatarea acestor senzationale ecosisteme e extrem de dificila. Submarinul nu poate adaposti mai mult de doua persoane, un pilot si un cameraman care controleaza sistemul de iluminare, compus din lampi de 400W si un proiector de 1200W si, evident, camera de luat vederi. Spectacolul subacvatic e insa feeric: reliefuri si culori halucinante.

Din care nu lipsesc surprizele. In urma cu 30 de ani, de pilda, o echipa de exploratori submarini a cercetat riftul dorsalei medio-atlantice si a avut marea surpriza de a depista pe fundul oceanului mii de orificii minuscule, de forma, aproximativ, hexagonala aflate in apropierea unor izvoare hidrotermale, vechi de 60 de milioane de ani. S-a ajuns la concluzia ca aceste formatiuni ar fi fost create de o specie necunoscuta de viermi. Din pacate nu au fost descoperite fosile ale acestora.

DORIN MARAN