Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Eclipsa 11 august 1999 25 Jun 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 1 vizitator online

Eclipsa 11 august 1999

Imprimare E-mail
sâmbătă, 09 ianuarie 1999
Atunci, stelele vor aparea pe cer, în plina zi.. Atunci, stelele vor aparea pe cer, în plina zi...
     
     Urmatoarea eclipsa totala de Soare vizibila din Bucuresti se va petrece abia peste 237 de ani
         De ce merita s-o vedem? Foarte simplu: asa cum am spus, este un fenomen extrem de rar în acelasi loc de pe suprafata Pamântului. Sunt locuri în care un astfel de fenomen are loc o data la patru secole.
       
     Vom zabovi alta data asupra splendorii si interesului pe care-l prezinta eclipsele totale de Soare. Acum ne intereseaza cum vom putea vedea un asemenea show cosmic.Care este "scenariul" unei eclipse? Sa ne imaginam mai întâi un cer perfect senin si un Soare stralucitor. La un moment dat, ne dam seama ca lumina astrului a început sa slabeasca. Discul sau, stiut dintotdeauna perfect rotund, este acum stirbit. O pata neagra, rotunda, cu convexitatea îndreptata spre centrul discului solar, se insinueaza tot mai mult, muscând putin câte putin din disc. Ea se tot largeste pâna ce aproape jumatate din discul Soarelui dispare. De acum o lumina palida se instaleaza în locul stralucirii de mai înainte. Peisajul se acopera cu umbre, toate culorile se estompeaza. Pe masura ce fenomenul continua, secera luminoasa, formata de partea discului solar neacoperita înca de Luna se subtiaza din ce în ce, pâna când dispare. În acel moment, Soarele este complet eclipsat. Totusi, în jurul discului negru al Lunii se vede o coroana de raze cu lumina dulce, care marcheaza locul Soarelui. Apoi totul se succede invers. Un fulger de lumina izbucneste de la marginea discului Lunii si aceasta, continuându-si drumul, elibereaza încetul cu încetul astrul zilei, care-si recapata toata stralucirea de mai înainte. Imagini ciudate, dar nu e "sfârsitul lumii" Putem constata mai întâi ca forma Soarelui, adusa la cea a unei seceri subtiri care tot descreste pe masura ce ne apropiem de totalitate, se traduce prin aspectul petelor luminoase pe care le putem vedea în umbra lasata de golurile dintre frunzele unui copac. În conditii normale, aceste pete, datorate razelor de lumina care traverseaza spatiile dintre frunze (principiul imaginilor obtinute în camera obscura), sunt circulare ca însusi Soarele. Or, în timpul eclipsei, ele capata chiar forma "secerii" Soarelui. Le puteti observa chiar si printr-o banala razatoare sau printr-o strecuratoare de bucatarie! Se poate vedea, de asemenea, cu usurinta, mai ales în momentul totalitatii, ca norii capata o tenta aramie, chiar irizata, de cea mai mare splendoare, cam ca la rasaritul sau apusul Soarelui. În acelasi timp avem impresia ca ei coboara foarte repede pentru a se ridica din nou la sfârsitul totalitatii.
       
     Un fenomen curios care se produce cu câteva momente înainte sau dupa totalitate, este cel al umbrelor volante. Ele apar pe ziduri sau pe obiecte luminate, când ca niste benzi sinuoase, paralele unele cu altele, care se deplaseaza mai mult sau mai putin rapid pastrându-si tot timpul paralelismul, când ca niste pete neregulate ovale dispuse în fâsii paralele. Ele sunt datorate miscarii aerului provocate de variatiile de temperatura în urma disparitiei aproape complete a discului solar. Dar cel mai impresionant fenomen (când poate fi observat!) este aparitia petei de umbra care, asa cum am spus, se deplaseaza cu mare viteza pe suprafata Pamântului. Vazut de pe vârful unui munte sau de pe un avion sau dintr-un balon, spectacolul este pur si simplu coplesitor. Putem vedea, de asemenea, aceasta umbra proiectându-se pe nori izolati si, asa cum spun cei ce au vazut-o, lasa impresia ca se apropie furtuna. Uneori poate fi vazut chiar conul de umbra; el se prezinta în atmosfera ca o coloana sau mai degraba ca o piramida negricioasa. Se mai produc desigur si alte fenomene fizice: scaderea temperaturii chiar cu 4sC, modificarea starii higrometrice a aerului, un vânt usor, numit chiar "vântul eclipsei", variatii magnetice si electrice ale atmosferei etc.Ce mai putem vedea pe cer? Un spectacol care nu trebuie ratat este aparitia stelelor foarte stralucitoare si a planetelor, în special a lui Mercur si Venus. În fond cerul arata ca si cum Soarele ar fi apus de cel putin o ora, ceea ce corespunde momentului în care încep sa fie vizibile cu ochiul liber stele de magnitudinea trei. Prezenta norilor la orizont poate modifica mult întunericul, datorita luminii pe care o reflecta. În general, se spune ca este întuneric ca într-o noapte cu Luna Plina. Consemnarile unor eclipse din antichitate ne fac sa credem ca cerul devenea mai întunecat decât în zilele noastre. Se spune ca în timpul eclipsei din anul 310 î.e.n. se vedeau stele pretutindeni. Plutarh spune cam acelasi lucru. La eclipsele mai recente nu au fost vazute mai mult de sase-sapte stele sau planete. Si totusi Halley mentioneaza ca a vazut cu ochiul liber, în timpul eclipsei din anul 1715, 22 de stele într-o directie în care atmosfera parea mai putin luminata.
       
     Comete sunt consemnate în timpul eclipselor din anii 462 î.e.n. si 418 e.n. În timpul eclipsei din 17 mai 1882 a fost observata la Sohag, în Egipt, o dâra luminoasa a unei comete care-si avea nucleul la numai 35' de marginea Soarelui. Si la eclipsa din 1893 este consemnata prezenta unei comete la toti cei ce au observat-o, fie ei în Chile, Brazilia sau în Africa. Daca nu veti vedea toate astea la 11 august, nu înseamna ca ele nu au loc ci doar ca transparenta cerului este cu totul alta decât cea de pe vremea când cuvântul "poluare" nu intrase în dictionar.Efectul eclipselor asupra fiintelor vii Adesea cânta cocosii, chiar si înainte de totalitate, în timp ce restul pasarilor, surprinse de relativa obscuritate, îsi înceteaza cântecul si se adapostesc sub frunzis. Liliecii si bufnitele ies din adaposturile lor, asa cum fac când se lasa noaptea. Turmele nelinistite behaie si cauta sa se îndrepte spre stâna. Câinele vine tremurând lânga stapân încercând sa adoarma. Puisorii se adapostesc sub aripa clostii. Unele insecte reactioneaza cu totul special: albinele se retrag în graba în stupi; s-au vazut chiar furnici care-si parasesc merindele, pe care le iau din nou, imediat dupa reaparitia luminii. În sfârsit, chiar si plantele reactioneaza la eclipsa: florile si frunzele care au de obicei în timpul noptii o pozitie de "somn" se comporta ca atare si în timpul eclipsei. Pestii încep sa înoate la suprafata apei, asa cum o fac si în amurg. Cât despre omul civilizat, chiar daca a fost avertizat si cunoaste despre ce este vorba, ramâne totusi deosebit de impresionat. Are o neliniste instinctiva care se traduce, pe de o parte, printr-o evaluare eronata a duratei eclipsei (i se pare de doua-trei ori mai lunga decât în realitate) si, pe de alta parte, printr-un sentiment de usurare când vede din nou Soarele stralucind pe cer.Dar daca totusi vrem sa privim Soarele? În timpul fazei de partialitate, deci pe tot teritoriul tarii noastre, NIMENI nu poate privi în siguranta Soarele, cu ochiul liber sau printr-un telescop, fara filtre speciale. Daca veti privi direct Soarele fara nici o protectie (fie un geam de sudor, fie ochelari speciali) veti risca sa orbiti. La început nici nu va veti da seama, în primul rând pentru ca o astfel de vatamare a ochilor este de obicei nedureroasa. Aveti o senzatie asemanatoare cu cea din timpul unui "flash" foto. Si înca ceva: un simplu geam afumat (uneori insuficient de uniform) sau chiar un filtru impropriu v-ar putea dauna. Soarele poate parea suficient de întunecat fara ca lungimile de unda invizibile sa fi fost aduse la nivelul necesar de siguranta. Într-adevar, ochiul nu poate vedea toate lungimile de unda din lumina solara (de pilda, lumina în lungimi de unda prea scurte, numita si ultravioleta - UV, sau cea în lungimi de unda prea lungi, infrarosie - IR).
     Radiatia solara ultravioleta poate provoca chiar cancer al pielii. Aceste notiuni au fost precizate abia prin anii '60, atunci când s-au constatat primele efecte negative ale confortului vietii moderne, ale orelor prelungite pe plaja sub incidenta razelor nemiloase ale Soarelui, doar pentru o tenta de bronz în plus. Astazi populatia este din ce în ce mai bine educata: exista creme protectoare cu indici de protectie diferiti. În ceea ce priveste însa ochii, sunt mai putin cunoscute efectele nocive ale acestei radiatii. Care este, pe scurt, clasificarea lor: u UV "C": între 200 si 280 nanometri (1 nanometru = 1 milionime de milimetru), care sunt foarte periculoase (uneori chiar mortale), filtrate din fericire, înca, de stratul de ozon; u UV "B": între 280 si 315 nm, care provoaca leziuni dintre cele mai grave; u UV "A": între 315 si 380 nm, pentru care s-a neglijat pâna în prezent o eventuala actiune nefasta pentru a nu i se retine decât efectele benefice, ca bronzarea pielii sau fotosinteza vitaminei D, de exemplu.
     Ochiul transmite cele mai multe din radiatiile cuprinse între 380 si 1400 nm la retina. Expunerea retinei la radiatii de nivel înalt din lumina vizibila atrage o serie de reactii chimice complexe în interiorul celulelor senzitive cu conuri si bastonase. Se produc deteriorari ale celulelor care afecteaza abilitatea lor de a raspunde la lumina si, în cazuri extreme, se ajunge pâna la distrugerea lor. În functie de gradul de deteriorare, persoana afectata poate suferi o pierdere temporara sau definitiva a vederii. Radiatiile cu lungimi de unda mai mari din lumina vizibila si cele din apropierea radiatiilor infrarosii sunt absorbite de epiteliul pigmentar subretinian, sunt transformate în caldura si pot "coace" tesutul expus. Aceasta se întâmpla în timpul expunerii îndelungate la lumina albastra si verde. Fotocoagularea conurilor si bastonaselor lasa zone oarbe permanente de retina. Fiecare lungime de unda este asociata unui prag de expunere retiniana, nivel ce trebuie depasit pentru ca sa poata fi observate deteriorarile retiniene; lungimile de unda scurte sunt cele mai "eficace", necesitând mai putin timp de expunere. În fata agresiunii radiatiilor, organismul se apara printr-o reînnoire biologica a celulelor (sa nu uitam ca pâna la vârsta de 12 ani, transparenta corneei si a cristalinului este cvasitotala, asadar, atentie la protectia ochilor copiilor!).
     Corneea are rolul de a proteja cristalinul si retina. Daca primeste însa prea multa lumina, apare riscul imediat de keratita (o ardere a primelor straturi care se vindeca, dar e foarte dureroasa).
       
     Cristalinul este lentila optica situata în spatele irisului. El primeste 10 la suta din razele ultraviolete. Lipsa de protectie a ochilor duce chiar la cataracta, prin pierderea transperantei cristalinului.
       
     În sfârsit, retina, strat sensibil, este asezata în fundul ochiului, pe peretele sau interior. Desi atât de departe, în cazul unei concentratii foarte mari de raze ultraviolete, retina poate fi arsa. Se întâmpla ca si cum celulele ei ar fi asfixiate, ceea ce poate duce chiar la orbire. Dar în orice rau este si un bine: pragul nivelului de expunere pentru aparitia leziunilor retiniene este bine cunoscut pentru fiecare lungime de unda a spectrului, astfel ca se poate calcula fara nici o problema care este maximul permis al transmitantei filmului ce poate asigura protectia ochiului fata de Soare. Nivelul maxim al transmitantei filtrului la lungimea de unda data poate fi situat între 1 la suta si 0,1 la suta din acest raport, dând un factor de siguranta. Când este calculat pentru o banda de radiatie între 380 si 1400 nm, un filtru cu transmitanta luminoasa de 0,0032 la suta în spectru vizibil corespunde cu grupa de siguranta 12, ce permite o protectie adecvata a ochiului când priveste Soarele. Aceasta nu înseamna si un confort vizual; pentru o privire sigura si confortabila a Soarelui este preferat un filtru cu transmitanta luminoasa de 0,0003 la suta (grupa de siguranta 14).
       
     Deci observarea Soarelui fara o protectie corespunzatoare poate duce la arsuri ale retinei. Aceasta se poate întâmpla chiar în cazul observarii Soarelui sub un minut; uneori chiar numai câteva secunde sunt suficiente pentru aparitia unor leziuni. Nici priviri scurte dar repetate nu sunt indicate. Efectul poate fi acelasi. Deoarece retina nu are nervuri senzoriale, riscul vatamarii ochilor creste pentru ca nu apare senzatia de durere care sa ne avertizeze; mai mult, semnele clinice pot aparea dupa 12 sau chiar 48 de ore dupa expunere.Protejati-va ochii... Asadar, nu uitati sa va protejati ochii pentru a observa eclipsa (fiind vorba de faza de partialitate, recomandarea este valabila pe tot teritoriul tarii). Dar si în afara ei, protejati-va ochii de radiatia înselatoare a Soarelui. Atenuarea luminii vizibile se face prin diverse materiale filtrante, de exemplu: filmul alb-negru, negativul filmului color, floppy-disc, CD-uri. Ele asigura o buna protectie în spectrul vizibil, unele reusind sa acopere chiar spectrul UV, dar transmit nivele inacceptabil de înalte de radiatie infrarosie. O protectie ceva mai buna este asigurata de sticla afumata în domeniul vizibil si infrarosu, dar aici riscul intervine din alte motive: înnegrirea nu poate fi realizata perfect uniform si cea mai mica atingere poate distruge stratul de protectie.
       
     Chiar si filtrele sigure înregistreaza uneori variatii considerabile ale nivelelor de transmisie, acestea putând fi mult influentate atât de tipul de folie de protectie folosita cât si de metodele de realizare. Astfel, s-au constatat mari diferente între foliile de protectie realizate pe diferite suporturi prin aluminizare de suprafata si cele realizate prin procedeul de sputerizare (impregnare în masa a suportului). Mai mult, la primele exista si riscul zgârieii suprafetei aluminizate. S-a constat ca protectia cea mai buna este asigurata de foliile produse prin sputerizare, acestea încadrându-se în grupa de protectie 16, grupa ce confera securitate ochilor la o observare directa si de mai lunga durata a Soarelui. Un filtru bun ar putea fi realizat prin suprapunerea a doua filme alb-negru acoperite cu argint, care au fost expuse în întregime la lumina si au fost prelucrate la densitate maxima. Dar diferentele dintre procesele de prelucrare si cele chimice pot conduce la variatii considerabile ale densitatii finale ale emulsiei. Acelasi lucru se întâmpla si la fabricarea CD-urilor sau CD-ROM-urilor. Compact discurile cu filme de aluminiu care sunt semitransparente în lumina normala a camerei nu sunt recomandate ca sa fie folosite ca filtre solare. Dischetele au o transmitere infrarosie marginala sigura si produc imagini slabe ale discului solar.sunt, de pilda, cele realizate din folie de bruxsafol, care diminueaza lumina directa a Soarelui cu un factor de 0,000001. Ele au reductie solara de peste 99 la suta. Nici macar când folositi filtre speciale, nu va uitati în Soare mai mult de o secunda sau doua, pentru a înregistra evolutia fazelor partiale. Oricum, daca nu mai e cazul sa insistam ca o eclipsa de Soare trebuie în primul rând admirata, modul în care o putem vedea trebuie cunoscut foarte bine. Imaginatia unora este uneori atât de bogata încât cad în capcana fara sa gândeasca. Este bine cunoscut cazul unui elev din Georgia care, în timpul eclipsei din mai 1984, n-a avut alta idee mai "buna" decât sa faca un mic orificiu printr-un filtru special pentru a vedea "direct" Soarele! Altii confunda filtrele aluminizate mylar din care se fac unii ochelari speciali cu foliile de aluminiu s.a.m.d. Cel mai sigur este sa nu va uitati direct la Soare, indiferent daca este partial eclipsat sau în faza de eclipsa inelara. Puteti proiecta imaginea Soarelui pe un ecran si fotografia ecranul.
     
     ...NU ratati eclipsa!
       
     Dar protejati-va ochii! Nu puteti sa va procurati ochelari speciali? Uitati-va în jur si nu veti regreta. La Soare? Doar cu ochelari speciali, iar cu ochiul liber NUMAI în cele câteva zeci de secunde cât discul Soarelui este complet acoperit. Oricum, nu stati în casa!
     
      Alexandru Comaneanu, "profetul din Prundu" spune:
     "Românii nu vor putea vedea eclipsa!"
     
       
     Despre Alexandru Comaneanu, meteorologul popular din comuna Prundu, revista "Magazin" v-a mai informat, in urma cu câtiva ani. Nu de mult, domnia sa ne-a trimis o scrisoare pe adresa redactiei, scrisoare continând câteva predictii importante pentru anul in curs. Cum subiectul parea incitant, ne-am hotarât sa-i cerem domnului Comaneanu mai multe amanunte. Vizita noastra l-a gasit in mijlocul câmpului, grabindu-se sa termine de sapat o parcela de teren, fiindca, dupa cum a precizat, "dupa prânz va da o rapaiala" - lucru care s-a si intâmplat...
     
     - Domnule Comaneanu, de la ultima noastra corespondenta au trecut aproape zece ani. Atunci ati anuntat, cu sase luni inainte de eveniment, ca prima ninsoare avea sa aiba loc, in anul cu pricina, pe 18 noiembrie. Ati gresit cu... o zi! Cu ce va mai puteti lauda, dupa acesti ani?
     
     - De laudat, nu trebuie sa ma laud eu si cred ca nimeni n-ar trebui s-o faca. Si de ce m-ar lauda? Fac si eu ce oricine ar putea face daca ar sta sa asculte graiul naturii si al cerului, asa cum am facut-o de când aveam vârsta de sapte ani.
     
     - Totusi, se pare ca nu numai acesta este secretul dumneavoastra. Multi au incercat sa va copieze si n-au reusit. Este vorba si despre niste calitati native, dobândite din generatie in generatie?
     
     - Nu stiu daca e sau nu asa, e drept, si batrânii mei aveau pasiune pentru acest tip de "meteorologie populara", dar nu atât de mult cum am avut eu. Pe de alta parte, s-ar putea sa aveti dreptate, caci copiii mei, pe care i-am invatat tot ce stiam, au prins foarte repede si cu mare râvna acest mestesug si au fost atrasi, inca de mici, de aflarea semnelor timpului.
     
     - Este adevarat ca, deseori, Institutul Meteorologic v-a cerut lamuriri in privinta cunostintelor dvs despre aflarea timpului probabil?
     
     - Da, am chiar câteva adrese oficiale de la Meteorologie, prin care cei de acolo imi solicitau sa le explic pe ce anume ma bazez când fac afirmatiile pe care le fac. De explicat, n-aveam ce sa le explic, fiindca semnele mele nu se refera la nori cumulus sau altus, la cicloni si anti-cicloni. Eu am deprins un alt fel de stiinta, stiinta populara a cunoasterii naturii. Cunosc si norii, care-s de ploaie, care de zapada, cunosc si toate stelele care-s pe cer si calculez, cum stiu eu, miscarile lor. Noaptea, daca m-ar vedea cineva cocotat pe acoperisul casei, uitându-ma la stele, ar zice ca-s nebun! Si, când eu urmaresc zi de zi, fara aparate sofisticate de masura, ci numai cu ochii astia doi, semnele pe care si animalele, si plantele, si cerul ni le dau, ce-as putea sa le explic savantilor? Sau nu ar intelege, sau nu m-ar crede, ar zice ca-s superstitii... Dar pâna una-alta, ei trebuie sa recunoasca faptul ca toate instiintarile pe care li le-am trimis, referitoare la starea viitoare a vremii, s-au confirmat. Nu stiu insa câte din predictiile lor au fost adevarate...
     
     - Cum faceti, practic, sa ghiciti vremea si cât de departe puteti "vedea" in timp?
     
     - Eu pot sa va spun, in mare, bineinteles, cum va fi vremea si peste un an! De exemplu, daca acest an va fi mult mai racoros decât cei precedenti, va pot spune ca anul 2000 va fi uscacios si secetos, fara multe precipitatii. Mai pot spune ca se va repeta ce s-a petrecut si in anii din urma, cu transformarea anotimpurilor, când s-a manifestat tendinta ca, din cele patru anotimpuri, sa se ajunga la doar doua principale, o vara si o iarna, manifestate ca atare. Semnele pe care ma bazez sunt mii si mii, mi-ar trebui sa scriu o carte sa le cuprind pe toate. Dar un om, care toata viata a studiat prin facultati si scoli inalte, nu le-ar putea descifra. Trebuie, pentru asta, sa te nasti si sa cresti aici, lânga talpa tarii, si s-asculti glasul pamântului si al vietuitoarelor sale. Caci nici o furnica si nici cel mai mic fir de iarba nu se misca fara a-ti trasmite ceva. E un alfabet tainic al naturii, pe care eu l-am invatat de copil.
     
     - Ne puteti spune cum va fi vremea in cea de-a doua jumatate a acestui an?
     
     - Vara, va fi calda si uscata mult peste normal. Apoi va deveni capricioasa, umeda, cu valuri succesive de frig de câte trei pâna la cinci zile, urmate de incalziri bruste. Aceste capricii ale vremii vor continua pâna in a doua decada a lunii august...
     
     - Asta inseamna ca eclipsa totala de Soare din 11 august nu va putea fi observata?
     
     - Exact! Ziua de 11 august 1999 va fi una mohorâta, cu cerul acoperit de nori, care vor ascunde Soarele privirii curiosilor veniti sa vada eclipsa. Asadar, atât românii, cât si turistii straini sositi special pentru acest eveniment, vor fi dezamagiti.
     
     - Predictia dvs va stârni, de buna seama, multe controverse... Nu ne ramâne decât sa asteptam ca sa vedem cum va fi vremea pe 11 august.
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Primul robot umanoid printat 3d
» Batalia pentru Dardanelle
» Cazul Certesti – 1996
» Tratamente cosmetice de succes
» Friptura marinata din carne de porc
» Ziua in care masinile scriu poezii
» Manastirea Dervent
» Umor suprarealist
» Eniovden – o sarbatoare a Soarelui si a focului
» Exista un virus al nebuniei?
» Iedera, nu doar o planta decorativa
» Mishima, onoare si dezamagire
» Twin Peaks 2017 – mai straniu, mai socant, mai incitant
» Horoscopul saptamanii: 19-25 iunie 2017
» 15 iunie 1330 – S-a nascut Edward, „Printul negru”
» Tema: „INFERNUL”
» Pitagora, matematician si guru
» Cum se primesc invadatorii
» Intâlniri la Bâlea Lac si in Muntii Ciucas
» 4 masti eficiente
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9