Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Politica si morala      
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 34 vizitatori online

Politica si morala      

Imprimare E-mail
miercuri, 06 ianuarie 1999
  n perioada interbelica n miscarea de idei politice a Americii, s-au confruntat doua curente: cel al internationalistilor idealisti, sentimentalisti si ncrezatori n impactul pe care morala l poate avea asupra relatiilor internationale si realistii-sceptici sau chiar cinici care credeau, asemenea lui Reinhold Niebuhr, n 1943, ca abia "la sfrsitul istoriei, politica va fi un teritoriu unde constiinta si puterea se vor ntari, unde factorii etici si cei coercitivi ai vietii umane se vor ntrepatrunde". Marele teoretician american al rolului moralitatii n politica externa ramne nsa, de peste 50 de ani, Hans Morgenthan, care si-a impus ideile n perioada de apogeu a hegemoniei americane.   n perioada interbelica n miscarea de idei politice a Americii, s-au confruntat doua curente: cel al internationalistilor idealisti, sentimentalisti si ncrezatori n impactul pe care morala l poate avea asupra relatiilor internationale si realistii-sceptici sau chiar cinici care credeau, asemenea lui Reinhold Niebuhr, n 1943, ca abia "la sfrsitul istoriei, politica va fi un teritoriu unde constiinta si puterea se vor ntari, unde factorii etici si cei coercitivi ai vietii umane se vor ntrepatrunde". Marele teoretician american al rolului moralitatii n politica externa ramne nsa, de peste 50 de ani, Hans Morgenthan, care si-a impus ideile n perioada de apogeu a hegemoniei americane. "Nici stiinta, nici etica, nici politica nu pot stinge, n spiritul armoniei, conflictul ntre politica si etic" - spune el. Nu altfel gndeste George Kennan, considerat a fi eminenta cenusie a ntregii doctrine de politica externa a SUA n perioada razboiului rece. Kennan afirma clar n 1985 ca nu exista nici o dimensiune morala n interesele nationale: "Interesele comunitatilor nationale, de care conducerea trebuie sa se preocupe, sunt, n esenta, cele ale sigurantei militare, integritatii vietii sale politice si bunastarii poporului. Aceste necesitati nu au nici o calitate morala. Altfel spus, eternul adagiu "Scopul scuza mijloacele".   Prabusirea Ligii Natiunilor, ascensiunea hitlerismului si imposibilitatea evitarii celui de-al treilea razboi mondial au dat argumente copioase "realistilor" care acorda un rol subaltern moralei n politica externa. Mc Elroy constata, de altfel, ca n ultimul sfert de secol, rolul moralitatii n relatiile internationale a fost marginalizat, dar el explica faptul mai ales prin dorinta de a face din studiul relatiilor internationale "o stiinta neutra" si de a insufla acestor relatii un plus de "realism". n discursul sau asupra raporturilor politica extena-moralitate Mc Elroy aduce n dezbatere cteva exemple din istoria contemporana a Americii, ntre care, cu semnificatie directa pentru cazul Kosovo este bombardarea Dresdei de catre aliati n 1945.
       A fost justificata aceasta actiune? Caci Dresda nu avea o productie de razboi prea nsemnata si era departe de frontul de Rasarit. Iar Statele Unite acceptasera principiile normei privind imunitatea necombatantilor, una din cele mai vechi norme morale ale sistemului international. Si totusi, decizia de bombardare a Dresdei, pentru "instaurarea terorii asupra unor centre urbane" a fost luata si drept urmare au fost omorti 60000 de oameni, iar 90 la suta din cladirile orasului au fost distruse.   "Misiunea Dresdei - scrie Mc Elroy - parea sa fi izbutit n toate intentiile ei: a demolat, n mare masura, tintele "militare" constnd n caile de transport si de comunicatii; a subminat evacuarea Sileziei, facnd nelocuibil un centru important de preluare a refugiatilor si a terorizat o regiune a Germaniei care fusese, pna atunci, scutita n mare masura de spectrul bombardamentelor strategice".    Dar dezbaterile asupra bombardarii Dresdei, aprinse n epoca, n-au ncetat. S-a discutat mult asupra dificultatii de a defini ce nseamna o tinta civila si una militara, de a sti, deci, cnd se ncalca sau nu norma privind imunitatea combatantilor. Alte ambiguitati: "aceste atacuri erau ndreptate, n principal, spre terorizarea populatiei civile sau spre lovirea retelelor de transport?" Concluzia autorului american asupra cazului Dresda este "ca simpla existenta, a unei norme moral  e viguroase nu garanteaza prin ea nsasi respectarea normei si ca exista anumite conditii care contribuie la respectarea normei sau actioneaza mpotriva respectarii ei n sistemul international". Discutia ramne, asadar, n continuare deschisa. Ambiguitatile n privinta modului de respectare a moralitatii n relatiile dintre state se mentin la fel de viguros ca n zilele bombardarii Dresdei. Bombardarea Iugoslaviei va declansa, fara ndoiala, o noua punere n discutie - si sub semnul actualitatilor stringente - a rolului moralei n adoptarea deciziilor de politica externa.
     ntre timp, nsa, cei bombardati si cei ce bombardeaza si vad de grijile lor. Primii - sa-si ngroape mortii, sa-si caute disparutii, sa asigure refugiatilor un loc sigur de supravietuire. Ceilalti - sa duca operatiuni militare, ntr-un razboi nedeclarat, fara a avea pierderi de avioane si de vieti omenesti, sa-si poata fructifica n plan politic efectele dezastruoase ale bombardamentelor si a convinge guvernele si constiinta lumii ca "Forta determinanta" este un act "necesar si legitim", ca sa recurgem la o expresie consacrata.
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Coridoarele memoriei
» Sunetul „sferelor inalte”
» Apelul unui fost inalt oficial american
» Snitel umplut
» Sfaturi utile
» Dat in urmarire: aurul nazistilor
» Turnul Belem din Lisabona
» Dreptul de a visa
» Calatori in... lumea stelara
» „Tristetea” neuronului adormit
» Bijuteria Marii Uniri
» Actori transformati de rolurile lor
» Horoscopul saptamanii: 23-29 aprilie 2018
» 19 aprilie 2011 – Fidel Castro demisioneaza
» Tema: „CHINA”
» Spaima in fata inteligentei artificiale
» Un monarh razboinic
» Invazie extraterestra in luna mai?
» Crema de ficat cu oua
» Solutii rapide pentru un obraz stralucitor
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9