Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Istoria civilizata a planetei Marte 23 Mar 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 17 vizitatori online

Istoria civilizata a planetei Marte

Imprimare E-mail
miercuri, 17 martie 2004

          Preambul. Punct miscator printre stele aparent nemiscate, Marte trezeste interesul observatorilor înca de la primul dezghet al cortexului uman - dar intra în cultura (la subcapitolul "fantezie") din cauza scriitorilor H.
          Preambul. Punct miscator printre stele aparent nemiscate, Marte trezeste interesul observatorilor înca de la primul dezghet al cortexului uman - dar intra în cultura (la subcapitolul "fantezie") din cauza scriitorilor H.G. Wells, Edgar Rice Burroughs si Alexei Tolstoi. Cam tot pe acolo trebuie încadrata si descoperirea "canalelor" pe care, desigur, martieni inteligenti vor fi plutind, pe ambarcatiuni martiene, dupa modelul marinarilor pamânteni.
          Pionierii. Dupa cel de-al doilea razboi mondial demareaza întrecerea cosmica între cele doua mari puteri ale lumii de atunci. Jigniti în amorul propriu de lansarea Sputnik-ului si de zborul lui Gagarin, americanii ies si ei în spatiu, apoi îsi aleg drept tinta Luna, pe care o calca în picioare, între 1969 si 1974. Dar iau în vizor si mult mai departata Marte - sase misiuni spatiale fiind dedicate Planetei Rosii. Primul pleaca americanul "Mariner 4", în 1965 trece prin apropiere, trimite primele fotografii martiene. Tot razant trec si "Mariner 6", si "Mariner 7", în 1969, ultimul din serie - "Mariner 9", în 1970 - fiind primul vehicul pamântean care se înscrie pe orbita circummartiana. Tot în 1970 actioneaza si "concurenta", sovieticele "Mars 2" si "Mars 3" se înscriu, ambele, pe orbite în jurul lui Marte - ultima chiar amartizeaza (cuvânt nou!) - iar seria continua cu alte trei "Mars"-uri (4,6 si 7), care doar vor trece pe lânga planeta vecina (dar "Mars 5" îi va deveni satelit artificial, pentru o vreme). În 1976, marea dubla lovitura americana: "Viking 1" si "Viking 2" îi dau ocol de câteva ori, apoi se asaza binisor pe scoarta planetei, în Chryse Planitia, respectiv Utopia Planitia, trimit imagini senzationale acasa, dispozitive mecanic-electronice se apuca chiar de cercetat solul si atmosfera. Apoi, tacere, vreme de 21 de ani, punctata doar ici-colo de rasunatoare esecuri sovietice si americanesti deopotriva.n Istorie contemporana. Abia în 1977 odiseea martiana va fi reluata de NASA. Sonda "Mars Global Surveyor" se instaleaza pe orbita circummartiana, si "Mars Pathfinder", tot în 1997 trimite jos, la sol, un robotel delicios, pe nume "Sojourner", care se plimba nestingherit prin cratere si desert, filmeaza, fotografiaza si trimite imagini acasa, stârnind pamântenilor nostalgii martiene.
          În 2001, "Mars Odissey", de profesie... cartograf, se pune pe treaba, pregatind, nu-i asa, viitorul. 2003 clocoteste pur si simplu de activitate, o adevarata flotila martiana se pune în miscare, japoneza "Nozomi" se pierde în imensitatea Cosmosului dar europeana "Mars Express" ajunge la Marte, se instaleaza pe orbita si trece la cercetari de geologie, dupa ce rateaza parasutarea unui mic laborator de teren, "Beagle 2" (accidentat la parasutare sau nascut "mut").
          Americanii, ingineri geniali, realizeaza la perfectiune actiunea "Mars Exploration Rover", parasuteaza, desfac, monteaza si pun în miscare doua mici vehicule, "Spirit", în zona craterului Gusev, pe Ecuator, si "Oportunity", exact pe partea opusa a planetei în desertul "Terra Meridiani" - ambele, guralive, eficiente, culegatoare de informatie si... datatoare de sperante.n Viitorul. Geologul "Mars Express" îsi îndeplineste misiunea si descopera ghetari sub scoarta planetei. "Spirit" si "Oportunity" fotografiaza, dupa toate probabilitatile, roci din albii de râuri si funduri de lacuri. Urmeaza, pâna în 2010, "Mars Reconaissance Orbiter", "Phoenix" (care va coborî pe sol) si "Mars Science Laboratory", din care, dupa amartizare, va porni la treaba un sofisticat rover; iar primele roci martiene vor fi strabatut deja drumul spre casa si se vor afla, la studiu, sub microscoapele geologilor si chimistilor de pe Pamânt.
          În 2020, spunea SF-ul, primul pamântean va pune piciorul pe Marte.
          În 2030, îl corecteaza presedintele american George W. Bush, anuntând un ambitios program spatial.
          Oricând, numai sa fie, spune visatorul din mine, imaginându-mi cum îsi imagineaza Ray Bradbury ca, peste 2-3 secole, martieni nascuti de imigratie, se vor oglindi în apele lacurilor si canalelor de la ei de acasa...
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Sfidarea robotilor: oamenii sa devina cyborgi!
» Gloriosul William al Angliei
» Revista RUFOR (1994-1996)
» Lifting natural
» Supa de spanac
» Mafioti fara frontiere
» Schitul Pietreni
» Nudul ca vocatie
» Paradisul cormoranilor pescari
» Prematurii si riscul pentru sanatatea lor viitoare
» Spuneti adio oboselii!
» Eseuri despre „facerea” literaturii
» Kurt Russell – triumful modestiei
» Horoscopul saptamanii: 20-26 martie 2017
» 16 martie 1815 – Printul Willem devine rege al olandezilor
» Tema: „PRINTI SI PRINTESE”
» Ce s-ar intampla daca am ramane 24 de ore fara Internet?
» Terorism „rosu” japonez
» Exista o baza secreta OZN in Lacul Vidraru?
» Ten de star
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» "Teapa" gripei aviare
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9