|
|
Biografia unui tip de perspectiva
|
|
|
|
miercuri, 25 februarie 2004 |
Dupa ultimele date ale stiintei, eu, Homo sapiens descind direct din Australopitecul care bântuia savanele lumii de acum 3,5 milioane de ani. Cu 2,6 milioane de ani în urma, în craniul stramosului meu s-a petrecut un fenomen de complexitate cosmica: a aparut primul gând, fantastica si misterioasa înlantuire de sinapse.
Dupa ultimele date ale stiintei, eu, Homo sapiens descind direct din Australopitecul care bântuia savanele lumii de acum 3,5 milioane de ani. Cu 2,6 milioane de ani în urma, în craniul stramosului meu s-a petrecut un fenomen de complexitate cosmica: a aparut primul gând, fantastica si misterioasa înlantuire de sinapse. Din acel moment se poate spune ca "mintea l-a dus" catre prima sa actiune inginereasca: a început sa-si construiasca unelte. Dintr-un grup initial de 5.000-30.000 de persoane, aflat în Africa, între lacurile Oma si Rodolpho, Eve primordiale si Adami primordiali ai celor 6,2 miliarde de oameni de astazi s-a nascut veriga intermediara catre Sapiens sapiens. Alungati din Edenul sau initial de cine stie ce cataclism, s-au risipit aiurea, în doar 40.000 de ani, indivizii diferentiindu-se pâna la aparitia raselor - dovada uimitoare a unei capacitati de adaptare pe care nici o alta specie nu o avea (sarmanii coelacanti! stau neschimbati de peste 410.000.000 de ani). Faptura a învatat, în drum, sa stapâneasca focul, acum circa 1,5 milioane de ani se pare ca a prins gust sa-si amenajeze locuinta (grota, coliba) si habitatul si cam tot atunci - amanunt de uriasa importanta - învata, cumva, sa-si transmita comportamentele culturale, profitând si de faptul ca este specia la care parintii îsi tin cel mai mult urmasii pe lânga ei, mult mai mult decât orice alta specie din lumea animala.
Acum circa 160.000 de ani, în sfârsit, noi, Homo sapiens, viitorii proprietari ai planetei. Vânatori si culegatori vagabonzi - dar si artisti: vezi Altamira, Glozel, Lascaux - la începuturi, ne stabilim, cam prin 8.000 î.Ch., transformându-ne în agricultori, crescatori de animale, dar si în utilizatori de ierburi de leac (deci, cunoastere!) si constructori de locuinte, orase, zigurat-uri si piramide. Pentru specia mea selectia naturala se încheie. Apoi: Epoca Bronzului, Epoca Fierului, Renasterea - cu o extraordinara ascensiune a unei componente putin utilizate pâna atunci, cultura - Era Industriala, Era Cunoasterii.
Ce mai urmeaza? Doar evolutie culturala, spun savantii. În care doar cunoasterea si dezvoltarea intelectuala conteaza. Doar privind o operatie copilul si tânarul învata, actionând cortextul premotor, motor, parietal si creierul mic, spune prof. Jean Decety, de la Laboratorul de stiinte Neuro-cognitive din Washington. Este evidenta o propensiune a creierului uman de a adapta idei, spune biologul Richard Dawkins, inventator al conceptului de memetica (memes-ii fiind un fel de "caramizi culturale", echivalente cu genele ADN-ului, din care ar fi constituite cultura, culturile si subculturile de tot felul).
Dar fizic, antropomorfic, cum se spune? În ultima jumatate de veac europenii au crescut, în medie, cu 7 cm, spun statisticile. Pe de alta parte, la nord americani se observa ca, dupa o perioada de crestere spectaculoasa în înaltime, indivizii din generatia celor de 20-30 de ani au cu 3-10 cm mai putin în înaltime decât cei din generatia de 30-39 de ani, urmare a degradarii nivelului de viata (spun cercetatorii John Komlos si Mareluisse Baur, de la Universitatea din München). Iar biofizicienii demonstreaza ca dincolo de 2,20 m înaltime scheletul nu se mai poate sustine - deci exista o limita, peste care nu se va trece în crestere (chiar daca francezii, de pilda, vor mai câstiga, în medie, 2-3 cm, pâna în 2010; dar cel mai tare cresc olandezii...).
Epidemia de obezitate (41% crestere între 1950 si 2000!) poate fi un alt factor de schimbare a lui Homo sapiens? Doar pentru o vreme, spun specialistii, pâna când cultura hranei va pune capat dezordinei alimentare de acum.
|
|
|
Cauta in arhiva magazin.ro |
|
|
|
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN |
|
Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.
Nu ezitati sa va abonati!
Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).
PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei
Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.
CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.
|
|
Aboneaza-te la newsletter |
|
|
|
Cele mai populare articole... |
|
|
|
STAREA DE VEGHE 
