Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Noile meserii ale stiintei
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 3 vizitatori online

Noile meserii ale stiintei

Imprimare E-mail
miercuri, 08 mai 2002

          De vorba cu..
          De vorba cu... Vānatorii de planete!
          
          Cautarile de noi planete aduc, aproape īn fiecare luna, astronomilor descoperiri dintre cele mai neasteptate. Toate planetele identificate pāna acum sunt īnsa niste uriasi de gaz, incapabili sa constituie un suport adecvat pentru viata, īn oricare din formele pe care ni le putem imagina astazi. Descoperirea atāt de asteptata, a unor planete quasi-terestre, mici, de dimensiunile si tipul Pamāntului, se pare īnsa ca este chiar mai aproape decāt īndraznim sa speram. Cel putin asa ne asigura David Charbonneau, de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) o autoritate īn lumea celor care detin probabil cea mai noua meserie din lume: vānatorii de planete.
          
          In cautarea noului Jupiter
          
          Identificarea unei planete extra-solare este īn sine un eveniment spectaculos: se "pāndeste" timp īndelungat o stea despre care se crede ca are un sistem planetar si se īnregistreaza "clipirile" ei. Īn momentul cānd se observa o abatere de la ritmul lor normal, īnseamna ca prin fata stelei a trecut una din planetele care se rotesc īn jurul ei. "Marea cautare" initiata de Charbonneau va detecta astfel, īn primul rānd, o serie de noi si fierbinti "Jupiter", planete gazoase, aflate suficient de aproape de "parintii" lor stelari si suficient de mari pentru a influenta īntr-un mod observabil steaua. De ce īsi concentreaza vānatoarea asupra lor? Charbonneau ne spune ca raspunsul este simplu: pentru ca numai unor asemenea planete gigantice le putem determina masa si densitatea si le putem afla compozitia interna. Asa ne putem face o idee asupra modului īn care arata. Cautarea sistematica īnceputa, bazata tot pe imaginile furnizate de Hubble, ne va permite sa adaugam alte 20-30 de exoplanete la "zestrea" de care dispunem. De ce facem asta? Raspunsul aici este unul multiplu dar convergent intru totul cu unul din scopurile cele mai importante ale viitorului imediat al civilizatiei terestre: gasirea unor noi teritorii, capabile sa gazduiasca viata, unde sa ne putem extinde sau, cine stie, refugia. De aceea Charbonneau nu este singur. Lui i se alatura...
          
          Profesionisti si amatori
          
          "Vānatoarea", de fapt, a si īnceput! O retea de doua telescoape observa īn permanenta cerul, lor urmānd sa li se alature īn vara urmatoare un al treilea. Costurile extrem de scazute (prin comparatie cu cele din programele NASA, de exemplu), posibile prin faptul ca toate aceste instrumente au fost construite... din piese disponibile, vor avea un efect neasteptat: vor īncuraja intrarea īn joc a astronomilor amatori. Charbonneau nu doar ca nu respinge aceasta idee dar īi si invita, stiut fiind ca daca acestia īsi pot construi singuri instrumentele, nu vor putea face fata singuri complicatului proces al interpretarii datelor! Care face necesar ca echipe īntregi de astronomi sa lucreze fara oprire zi si noapte. Oricum, observatiile lor se vor adauga fericit celor fundamentale facute de marile observatoare. Printre care Hubble, īn primul rānd, din lumea lui "curata" din spatiu, dar si mari observatoare terestre, cum ar fi Observatorul Keck din Hawaii si celelalte mari telescoape de pe glob. Numarul de exo-planete va depasi īn curānd suta, dar ceea ce se asteapta cu cea mai mare nerabdare sunt planetele de tipul Pamāntului!
          
          In cautarea planetelor "stāncoase"
          
          Cānd vom ajunge sa putem analiza atmosfera unor "Pamānturi" care se rotesc īn jurul unor alti Sori? De observat le vom putea observa īn curānd, dar s-ar putea sa mai treaca vreo cāteva decenii pāna cānd sa le putem analiza atmosfera. Mari sperante se pun īnsa si īntr-un proiect european initiat de francezi, numit COROT (de la cuvintele COnvection ROtation and Planetary Transits), un telescop spatial cu diametrul de 30 cm, dedicat observarii unor minuscule schimbari īn stralucirea stelelor apropiate de noi si prevazut a fi lansat īn anul 2005 din Rusia. Scopul sau este tocmai cel de a detecta planete quasi-terestre, locuibile īn viitor de catre oameni. COROT va permite tocmai identificarea unor planete "stāncoase", spre deosebire de observatiile terestre de astazi care nu pot detecta decāt planetele gazoase de mari dimensiuni. Adica, asa cum spuneam la īnceput, noi "Jupiteri", cu diametrul de 10 ori mai mare decāt al Terrei. "Scapat" de efectele nocive ale atmosferei, COROT va fi prima misiune capabila sa gaseasca "lumile de piatra" pe care urmasii nostri sa spere ca pot "cultiva" aceleasi conditii de viata ca pe planeta lor mama. Si COROT va fi urmata de alte doua misiuni, EDDINGTON si DARWIN, care, dupa anul 2007, vor explora peste 500000 de stele īn jurul carora se spera ca se vor gasi pāna la urma lumile asemanatoare cu a noastra īn care sa īncepem sa cautam semnele vietii.
          
          Capcaunul rosu si moartea alba
          
          Īn agitata lor viata, stelele ajung la un moment dat īn asa numitul stadiu de "uriasa rosie", cānd, atinse de un fel de bulimie cosmica, īnghit tot ce este īn jur si ajung la proportii de-a dreptul monstruoase. Daca īnsa aceasta crestere este prea mare, forta de gravitatie a stelei scade iar planetele sale exterioare "scapa"... sunt eliberate! Uriasa rosie īsi va sfārsi viata, ca si alte stele, cu masa mai mica, īntr-un stadiu de "pitica alba" - dupa ce si-a "ars" aproape tot combustibilul si a ajuns de 10000 de ori mai putin luminoase decāt Soarele. Si cum aceasta este soarta tuturor stelelor "usoare", si numarul planetelor din jurul lor ar trebui sa fie suficient de mare. Ceea ce a facut ca interesul astronomilor īn aceasta clasa aparte de stele sa creasca brusc. De ce? Pentru ca, dupa parerea astronomilor de la Leicester si Cambridge, aflate la distante de stelele lor de cinci ori mai mari decāt actuala distanta Pamānt-Soare, vor supravietui pāna cānd steaua lor ajunge īn faza de pitica alba. Observānd aceste sisteme stelare īn radiatie infrarosie, o planeta de cāteva ori mai mare decāt Jupiter ar fi doar de aproximativ 1000 de ori mai putin luminoasa decāt steaua ei!
          
          Viitorul?
          
          Astronomii britanici sunt de parere ca prima observare directa a unei planete orbitānd īn jurul unei stele din vecinatatea noastra va avea loc īn urmatoarele sase luni. Tinta cautarilor lor, este clar din capitolul precedent, o constituie piticele albe. Cele peste 80 de exo-planete descoperite pāna acum au fost observate indirect, de obicei prin subtilele efecte pe care gravitatia lor o are asupra stelelor īn jurul carora se rotesc. Observarea directa este practic imposibila: ca si cum ai vrea sa observi o lumānare plasata lānga un far, dupa imaginea foarte plastica a lui Fraser Clarke de la Universitatea Cambridge! Piticele albe ar putea oferi solutia, caci ar fi "ca si cum" farul ar fi ceva mai slab si lumānarea mai departe de el! "Planetele vor fi pāna la urma gasite - spune Steinn Sigurdsson de la Universitatea de Stat din Pennsylvania - dar nu stim ce vom vedea de fapt". Oricum, prin ochii vānatorilor de planete, cea mai noua meserie de pe Terra, viitorul, ca sa parafrazam o populara reclama, se vede bine.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Pasi spre omul invizibil si padurea luminoasa
» O confruntare dramatica a Razboiului Rece
» Extraterestri sau efecte speciale?
» Crema de sunca
» Ten stralucitor
» Se vede mai bine din avion
» Orase mauritane stravechi
» Poet al nudului feminin
» Descifrarea Manuscrisului Voynich
» AVC ā€“ de la confuzie la moarte
» Isus, cu statut de refugiat
» Totul despre filmele de Oscar: ā€žVacanta la Romaā€
» Horoscopul saptamanii: 23-29 iulie 2018
» 19 iulie 1890 ā€“ S-a nascut George al II-lea al Greciei
» Tema: ā€žDANSULā€
» Zaharul, dusmanul din farfurie
» Lunetistii, arma secreta contra Wehrmacht
» Dezvaluirile unui senator despre OZN-uri
» Cartofi cu branza
» Cuburi ā€žmagiceā€
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9