Prima pagina arrow BLITZ arrow Poveste de acum 100 de ani
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 11 vizitatori online

Poveste de acum 100 de ani

Imprimare E-mail
miercuri, 26 decembrie 2001

          Hollywood un satuc īnsoritZona rezidentiala din nord-vestul Los Angeles-ului (California), Hollywood-ul este mai mult decāt..
          Hollywood un satuc īnsoritZona rezidentiala din nord-vestul Los Angeles-ului (California), Hollywood-ul este mai mult decāt... un "cartier" de lux cu 185000 de locuitori, pentru ca numele lui este sinonim cu un mit, cu un stil inconfundabil. Uzina de filme, Hollywood-ul este cel mai mare creator de vise si de iluzii din lume. Sub bagheta fermecata a unei avalanse de regizori celebri si a unei ploi de vedete formate la dura scoala a star-sistemului american, Hollywood-ul este de fapt un imperiu care a cucerit īntreaga planeta cu viziunea proprie īn privinta celei de-a saptea arte. Si, cānd te gāndesti ca, īn zorii secolului XX, nu era decāt un... satuc īnsorit.
          
          Un destin tipic american
          Īn 1886, locul īn care urma sa se nasca acest imperiu al filmului figura īn actele de la cadastru ca un rench. Zece ani mai tārziu, locul cu pricina se ridica la rangul de tārgusor, iar īn 1903 devenea, din punct de vedere administrativ, o suburbie a Los Angeles-ului. Un simplu teritoriu anexat unei aglomerari urbane. S-a īntāmplat īnsa ca, īn 1907, un regizor de la Selig Company, Francis Boggs, sa caute īn California un decor potrivit scenelor de exterior pentru "Contele de Monte Cristo". Avea nevoie de un spatiu īnsorit, inundat de lumina naturala. S-a īndragostit atāt de mult de peisaj īncāt, dupa nici doi ani, s-a hotarāt sa se instaleze īn zona - exista deja bulevardul Edendale care lega suburbia de Los Angeles - si, mai mult, chiar sa īnfiinteze un studio propriu. Curajul acestui regizor a atras repede atentia altora; ca sa scape de concurenta feroce īntruchipata de Motion Picture Patent Company (Trust Edison) care domnea asupra cinematografiei din New York, cātiva producatori independenti au urmat exemplul lui Francis Boggs. Īn 1913, regizorul Cecil B. De Mille turna "Indiana", primul film american al carui succes a depasit granitele Statelor Unite.
          Decor natural... pe gratis
          Pe lānga faptul ca nu era sfāsiata de concurenta, regiunea californiana oferea numeroase alte avantaje producatorilor: pretul terenurilor si al locatiilor era incredibil de scazut, iar peisajele de o varietate exceptionala: munti, lacuri, zone desertice, plaje, o temperatura care nu scadea niciodata sub zero grade si un soare stralucitor aproape pe parcursul īntregului an. Un Paradis care nu avea cum sa ramāna doar la discretia producatorilor independenti, rechinii cei mari de la vremea aceea au simtit prada. Asa se face ca, īn 1911, firma new york-eza Motion Picture Company a cumparat cāteva terenuri īn Santa Monica, foarte potrivite pentru realizarea primelor westernuri californiene. Tot atunci, Vitagraph, o alta companie new york-eza, s-a instalat si ea īn California. Īnceputul fusese facut. Ca margele pe ata, "Paradisul" a fost invadat: īn 1912, de Lubin Studios si Universal Film Manufacturing Company (viitorul Universal), īn 1914 de Fox, īn 1915 de Triangle si, īn 1918, de Warner. Īn 1914, la izbucnirea razboiului, California gazduia deja o industrie de film cu structuri destul de bine conturate, o industrie care punea, īn mod clar, īn dificultate pe piata internationala companiile franceze, īn special celebra companie Pathe. Razboiul n-a facut decāt sa accentueze declinul cinematografiei europene.
          Expansiunea "studio-sistemului"
          Īn conjunctura nou creata, Hollywood-ul n-a avut decāt de cāstigat. Generos (de fapt, foarte interesat), a primit cu bratele deschise numerosi producatori si regizori, emigranti din Europa. Dupa etapa initiala de instalare si expansiune, īn mai putin de alti zece ani, sistemul numara zeci de societati ca-re, organizāndu-se īn jurul marilor case producatoare de film, au monopolizat activitatile de productie, de distributie si de exploatare din Statele Unite si nu numai. Suprematia asa-numitului "studio-system" si, implicit, controlul a tot ce misca īn lumea filmului, avea sa dureze pāna dupa cel de-al doilea razboi mondial. Īn 1927, dupa aparitia cinematografului sonor, masina de film californiana si-a pornit īn forta toate motoarele, alimentānd, cu productiile sale, peste 15000 de sali de cinema din State Unite si alte 50000 din īntreaga lume. Īn mod evident, Hollywood-ul s-a adaptat spectaculos de repede la tehnica sonora. Īn plus, aceasta revolutie a cinematografului i-a determinat pe producatori sa conceapa o noua organizare a "studio-system"-ului, mai performanta, mai expansionista, adaptata tehnicii moderne de la acea vreme.
          Major si Minor
          Este perioada marcata de dominatia clara a cinci companii, denumite "Majors" (Paramount, MGM, Fox, Warner si RKO) si a altor trei, denumite "Minors" (Columbia, United Artists si Universal). Ele sunt nucleul "studio-system"-ului care, timp de aproape trei decenii, prin intermediul marilor producatori, a detinut controlul asupra retelelor de distributie, a coordonat jocul īncasarilor, a īmpartit filmele īn doua categorii ( "filme de categoria A" - superproductiile, realizate cu buget mare; "filme de categoria B" - productii de serie, cu buget modest). Majorii reprezentau puterea suprema īn ceea ce priveste programarea filmelor īn premiera, si asta se realiza īn functie de propria lor strategie economica. Dar, cum nici unul dintre cei 5 Majori nu putea sa produca suficiente filme pentru a raspunde nevoilor impuse de propriile sali de difuzare (trei sferturi din numarul total al acestora le apartineau), au cazut de acord sa instaureze īntre ei o colaborare care sa le permita amortizarea costurilor superproductiilor, din ce īn ce mai mari. Productia de filme ieftine, "de duzina", īnsa pe gustul publicului, a facut de asemenea parte din strategia pusa la cale atunci, dar practicata pāna īn zilele noastre.
          Masina de creat idoli
          Fara nici o īndoiala, veritabila forta a sistemului inventat de Hollywood s-a bazat pe ideea de a oferi publicului personaje ireale si totodata fascinante, pe care oamenii sa le adore. De la bun īnceput, pe "parintii" sistemului nu i-a interesat ca spectatorii vor ignora, de cele mai multe ori, numele regizorului si ca vor merge la film doar pentru vedetele de pe ecran. Dimpotriva, au facut tot posibilul sa creeze staruri, cu atāt mai bine cotate cu cāt reusesc sa-si piarda propria identitate, astfel ca omul de rānd sa se identifice cu personajul din film. Asta nu īnseamna ca starul de tip hollywood-ian, produs al "studio-system"-ului, trebuie sa fie un actor maleabil, capabil sa interpreteze orice compozitie. El trebuie sa fie doar apt sa "īntepeneasca" īn imaginea ideala, construita special pentru el: seducator de profesie (Rudolf Valentino), fermierul viril (John Wayne), dezabuzatul cinic (Humphrey Bogart), adolescentul pierdut (James Dean), femeia enigmatica (Greta Garbo), femeia fatala (Ava Gardner). Mai mult, starul, pentru a nu-si contraria publicul, trebuie sa ramāna fidel imaginii create special pentru el (Buster Keaton s-a angajat prin contract sa nu rāda niciodata īn public). Cu foarte mici exceptii, lucrurile nu s-au schimbat nici azi. Aceasta regula de aur a sistemului hollywood-ian nu-i usor de suportat de catre cei ce accepta "pactul cu Diavolul"; putini au rezistat, acelasi lucru se īntāmpla si acum; nevoia de a evada īn alcool si drog sau iesirea disperata "din scena" prin sinucidere este adesea pretul platit pentru coroana de star.
          Cel mai mare dintre mari
          Timp de trei decenii, Hollywood-ul s-a identificat cu destinul Majorilor si, īn primul rānd, cu cel dintāi dintre ei, Paramount. Compania a fost creata de Adolph Zukor, īn 1916. L-a numit ca director general de productie pe cineastul Cecil B. De Mille, care a ramas īn memoria publicului prin filmele sale de mare montare, impresionante prin epica lor maiestuasa, prin decorurile de amploare si valorile morale pe care le-a promovat. Īn 1923, noua companie se putea deja lauda doua triumfuri comerciale rasunatoare, un western cu James Cruze si "Cele zece porunci" de De Mille. Compania avea sub contract cāteva nume sonore - Gloria Swanson si Rudolf Valentino, carora putin mai tārziu li s-au alaturat Garry Cooper si Marlene Dietrich. La īnceput, politica firmei a avut īn vedere atragerea la Hollywood a unor regizori si actori europeni - germani, francezi si chiar rusi. Īn anii '40, viziunea s-a schimbat si s-a mers pe formarea unei noi generatii de actori "made in America"; asa s-au nascut Bob Hope, Bing Crosby, Veronika Lake, Alan Ladd. Paramount a fost prima companie care a īnteles importanta instituirii unei colaborari cu industria discografica si, īn 1958, s-a alaturat casei de discuri care lucra pentru Elvis Presley.
          Rivalul nr.1
          Īn ciuda coalitiei dintre cei cinci Majori, marele rival al lui Paramount era Metro-Goldwyn-Mayer, considerat de multi "studioul-rege" din cauza pre-zentei leului pe logo. Īnfiintat relativ tārziu (1923), studioul devine īnsa foarte repede o forta, gratie presedintelui sau, Louis B. Mayer, personaj megaloman, care īsi impune propriul stil asupra sistemului. El este cel dintāi producator care introduce un riguros cod al cenzurii. Desi numeste un supervizor al scenariilor, el īnsusi este cel care controleaza strict valorile morale ale subiectelor propuse. Evident, puritanismul lui este usor de reperat īn filmele produse la MGM. Personajele feminine sunt īntotdeauna diafane si lipsite de componenta excesiv senzuala. Operatorii sunt obligati sa puna la punct o modalitate de ilumi-nare selectiva, cu posibilitatea de estompare a trasaturilor carnale prea... expresive. Fiecare actrita aflata sub contract cu MGM este obligata sa reprezinte un anumit ideal pentru o anumita fractiune a publicului.
          Destramarea fostului Imperiu, nu si a puterii
          Ca un castel de carti de joc, dupa aproape trei decenii de coalitie si de suprematie, Imperiul Majorilor si Minorilor s-a destramat, fiecare companie luāndu-si soarta īn propriile māini si īncercānd sa-si rezolve problemele financiare prin care treceau. Au urmat ani de suisuri si coborāsuri, vānzari si cumparari, fuzionari, schimbari spectaculoase de... stapāni. Evolutia vechilor societati de productie confirma faptul ca Hollywood-ul a intrat īn era unui conglomerat, tot foarte puternic, dar foarte deschis ofertelor din afara sistemului, īn masura īn care sunt si avantajoase.
          De exemplu, u Compania Fox - cel de-al treilea Major de altadata - a fost cumparata īn 1981 de un magnat al petrolului, Marvin Davis, si de patronul presei, australianul Rupert Murdoch, iar īn prezent este proprietatea firmei Sony. u Warner - al patrulea Major -, dupa o perioada de dificultati financiare... majore, foarte aproape de criza īn 1983-1984, a reusit sa se salveze spectaculos prin succesul cātorva productii, cum ar fi "Gremlins" (Joe Dantes, 1984) si "Batman" (Tim Burton, 1988) si astfel chiar ajunge īn 1990 sa se claseze pe primul loc īntre companiile de productie de la Hollywood, acoperind 19% din piata filmelor. Īn 1991, gaseste īntelept totusi sa-si consolideze pozitia prin asocierea cu firma japoneza Toshiba. u Columbia - primul dintre Minori - a fost cumparata, īn 1982, de firma Coca-Cola si a fuzionat cu Tristar Pictures. u Compania Universal - al treilea Minor - a fost cumparata, īn 1990, de gigantul japonez al electronicii, Matsushita. u Interesant a fost destinul micii firme create de Walt Disney īn 1925, care accede, īn anii 1980, la rangul de Major prin afilierea cu Buenavista si politica de productie si comercializare foarte diversificata.
          Hollywood-ul nu mai este azi implicat exclusiv īn productia si difuzarea de filme. Conglomeratul californian a investit īn industria de discuri, edituri, parcuri de distractii, video, retele de televiziune prin cablu. Reprezentantii sai detin terenuri īn orice colt al Statelor Unite. Vechile studiouri au fost transformate īn muzee, vizitate de milioane de turisti.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Pasi spre omul invizibil si padurea luminoasa
» O confruntare dramatica a Razboiului Rece
» Extraterestri sau efecte speciale?
» Crema de sunca
» Ten stralucitor
» Se vede mai bine din avion
» Orase mauritane stravechi
» Poet al nudului feminin
» Descifrarea Manuscrisului Voynich
» AVC ā€“ de la confuzie la moarte
» Isus, cu statut de refugiat
» Totul despre filmele de Oscar: ā€žVacanta la Romaā€
» Horoscopul saptamanii: 23-29 iulie 2018
» 19 iulie 1890 ā€“ S-a nascut George al II-lea al Greciei
» Tema: ā€žDANSULā€
» Zaharul, dusmanul din farfurie
» Lunetistii, arma secreta contra Wehrmacht
» Dezvaluirile unui senator despre OZN-uri
» Cartofi cu branza
» Cuburi ā€žmagiceā€
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9