Prima pagina arrow TERRA X arrow CENTENAR CONSTANTIN BRANCUSI      Ansamblul de la Targu Jiu O opera desc
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 3 vizitatori online

CENTENAR CONSTANTIN BRANCUSI      Ansamblul de la Targu Jiu O opera desc

Imprimare E-mail
miercuri, 29 august 2001

          Trgu Jiu asezare datnd din anul 1406, cum este mentionat n primul act n care se vorbeste despre el;
           Capitala a Judetului Gorj (nsemnnd teritoriu de munte, dupa cum Dolj desemneaza un teritoriu de cmpie denumiri facute n cancelariile domnesti de la 1384). Nu departe a fost descoperit omul de la Bugiulesti dar si cel mai vechi obiect de arta din Romnia, chiar n comuna lui Brncusi un colier cu forme romboidale precum cele ale coloanei infinite, datnd de peste 50000 de ani.
          Trgu Jiu asezare datnd din anul 1406, cum este mentionat n primul act n care se vorbeste despre el;
           Capitala a Judetului Gorj (nsemnnd teritoriu de munte, dupa cum Dolj desemneaza un teritoriu de cmpie denumiri facute n cancelariile domnesti de la 1384). Nu departe a fost descoperit omul de la Bugiulesti dar si cel mai vechi obiect de arta din Romnia, chiar n comuna lui Brncusi un colier cu forme romboidale precum cele ale coloanei infinite, datnd de peste 50000 de ani. Cum atesta si descoperirile din Pestera Muierilor din Baia de Fier, continuitatea omului n aceasta zona si mai ales integrarea artelor, urca pna n epoca eneolitica. Dar primul loc pe care l-am cautat la Trgu Jiu, aidoma orcui vine aici pentru prima oara, a fost parcul cu celebrul ansamblu al lui Brncusi: Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, apoi Biserica si, n fine, mai departe, Coloana Fara Sfrsit. Cinci minuni n aer liber, ncarcate de simboluri si semnificatii care nca asteapta sa fie ntelese pe deplin.
          
           Stimate Domnule Profesor Ion Mocioi, predati filosofia la Universitatea din Trgu Jiu care i poarta numele si sunteti, ca estetician si istoric de arta si un pasionat cercetator al vietii si operei lui Constantin Brncusi. Intrnd n acest parc unul din cele mai celebre din lume spuneati ca ni-l veti trece pe Brncusi din sufletul dumneavoastra n ale noastre...
          
           La nceputul secolului, gradina aceasta nu avea un ecou deosebit. Aici unde este acum strada care poarta numele lui Brncusi era... un al doilea Jiu. Primarul de atunci, dupa Generalul Magheru, care trebuia sa duca mai departe ideea de a reconstrui ntreaga retea de strazi din Trgu Jiu, a pus localnicii sa nfunde unul din Jiuri si sa ramna aici o adevarata gradina pentru cei care viziteaza orasul. S-au facut atunci si primele vederi, ceea ce a facut ca el sa devina un oras turistic. Cam tot pe atunci Brncusi terminase studiile superioare de arta la Bucuresti si a fost ncntat venind si vazndu-l. Si avea sa-l tina minte si dupa cteva zeci de ani sa revina si, n acest parc creat de doua ori de la nceputul secolului (prima oara n 1853), sa realizeze ansamblul dedicat eroilor. Mai ales cnd a aflat ca la putin timp dupa renovarea acestei gradini, pe malul primului Jiu, unde se afla acum Masa Tacerii, oamenii acestui orasel s-au opus celei mai puternice divizii bavareze, la 14 octombrie 1916. Un fapt cu totul deosebit, care a determinat edilii orasului sa-i ceara nca din 1935 sa realizeze aici un monument dedicat eroilor de atunci si n general eroilor romni si celor care au cazut n Primul Razboi Mondial. Aceasta este tema de baza a acestui ansamblu.
          
           Cnd vine el prima oara aici pentru a ncepe lucrul?
          
           La vrsta de 61 de ani avea sa se ntoarca de la Paris, adus de Tatarascu, sa proiecteze si sa gndeasca pe loc, n raport cu banii care i-au fost dati pentru constructie, acest ansamblu. Venise cu ideea sa faca doar o coloana fara sfrsit. Adusese un desen, n care aceasta era prevazuta cu 30 de module. Acum are pe jumatate. Vaznd ca Primarul si Gheorghe Tatarascu pot sa-i ofere mijloace banesti pentru a realiza cu adevarat un ansamblu primul din lume n aer liber el si-a extins proiectul pentru a include idei preamarind n general omul si nu numai eroii din razboi si oferind o interpretare filozofica a rolului acestuia n viata si a obligatiei lui de a participa n libertate la evolutia societatii. Nu sunt vorbe mari acestea doar o completare a tematicii date atunci de Tatarascu pentru acest ansmablu. A nceput sa lucreze n 1936, undeva, mai jos de Trgu Jiu, la Rovinari, la vila lui Tatarascu. Ideea era sa uneasca Jiul cu primul deal din apropiere, prima ridicatura, unde era un trg asa-zis al fnului. A facut un desen si acolo a scris prima lui gndire, care se pastreaza: o coloana cu 30 de module. n 37 s-a dus n valea Jiului si acolo, impreuna cu inginerul Stefan Georgescu, fiul prietenului sau din tinerete, Ion Georgescu-Gorjan, a reusit sa faca planul de rezistenta al operelor. Pe Calea Eroilor a pus n partea de vest o masa si att. Iar aici, de o parte si de alta, a pus cte cinci nise cu cte o banca cu picioare de lemn si a turnat fundatia unei porti la intrare. Pe care a abandonat-o, refacnd-o aici, unde se afla astazi. El a facut deci proiectul pentru Coloana Infinita, Tatarascu a adus miezul coloanei de la Resita, din otelul cel mai bun care se facea atunci (Resita avusese onoarea de a participa, la nceputul secolului, la ridicarea Turnului Eiffel). La Petrosani, a dat sa se faca romboidele, care sunt doar elemente constructive, ele provenind din elementele unui scaun-clepsidra, care, prin mbinare, dau forma actuala cu 16 elemente. Toamna, Coloana era montata. El pleaca apoi la Paris, subliniind, inclusiv ntr-o scrisoare catre Stefan Georgescu, ca vrea coloana de culoare galbena. n 38, ea va fi metalizata n galben. La ntoarcere, i cere Primarului sa faca o comanda la atelierele Pietroasa din Deva, care apartineau unei firme din Bucuresti, pentru 30 de scaune patrate si 12 rotunde, dupa desenul dat. Primarul, cu banii primiti de la guvern, direct sau cu sprijinul lui Tatarascu, a putut sa faca aceste lucrari. Au fost aduse n luna august, cu niste carute, pe Valea Jiului nu era cale ferata. Au intrat aici si de atunci sunt cum le vedeti si acum.
          
           Cum a ajuns Masa n forma sa de astazi si cine i-a dat numele?
          
           El a combinat masa pe care o terminase n 37, din piatra de Albesti, cu masa adusa de la Deva, din piatra din Ardeal, si a retinut pentru masa pe care o avem acum doar tabliile. A abandonat picioarele meselor din 37 si 38, aruncndu-le printre copaci. n timpul razboiului, un gradinar a dat peste cele doua rebuturi ale mesei si le-a dus dincolo de Coloana, ntr-un rondou pe care l-au numit masa festiva. Brncusi n-a vrut-o. Mai avem deci un monument, nedorit de Brncusi.
          La nceput el i-a spus Masa rotunda. A venit pe urma V. G. Paleolog care a sustinut n prima sa monografie ca Brncusi i-ar fi spus lui ca aceea este Masa Tacerii, si asa i-a ramas denumirea. Dar denumiri are mai multe: unii i-au zis Masa Dacica, altii Masa Templierilor... Fiecare i-a dat o denumire dupa simbolurile pe care le-a putut identifica, dupa o hermeneutica personala. De altfel, ntregul ansamblu Brncusi este pna la urma nteles dupa puterea de ntelegere a fiecaruia care l priveste. Avem de a face cu un complex de opere care se explica una pe cealalta. Legate prin teme de baza. Una este tema eroilor, Coloana fiind asemanatoare unui stlp de casa, cum se puneau cndva pe mormintele voievozilor. Portalul Pacii este legat de aceeasi tema. Masa este si o masa a pomenirii. Apoi este tema timpului, cea mai importanta n acest ansamblu pe care l unifica si mai puternic. Elementul de baza este clepsidra, ceasul. 12 scaune n jurul Mesei, care amintesc de 12 luni, 12 ore, 12 sfinti cu Hristos la masa, 12 constelatii. Anul, n ultima instanta, care curge mereu si n cerc nchis. Mai mult, privind Aleea, avem o... coloana pe orizontala. Daca luam scaunele si le punem unele peste altele ajungem tot la o coloana a timpului, cu 30 de scaune. Coloana adevarata va pastra nsa doar 16 scaune 4 la patrat, simbol al ntelepciunii n numerologia antica. Brncusi are o arta comunicativa. Trebuie sa vorbeasca. Sa spuna ceva. Sa vorbeasca despre om. Timpul, cum vedeti, curge dinspre Vest spre Est. Dinspre viitor spre trecut. Sensul curgerii timpului vazut filosofic. Iar ducerea aceasta a timpului n coloana, si scurgerea lui spre noi, spre om, nseamna ncrederea ca omul are un viitor, ca nu are moarte. Si, pna la urma, aceasta poarta, dincolo de faptul ca este un portal, o poarta de triumf, care aminteste de prima tema, eroica, este si o poarta a timpului, a omului nfratit, oriunde s-ar afla el, cu ceilalti oameni. Ceea ce arata ncrederea n oameni pe drumul lor de a cladi o viata mai buna, sugerata prin Coloana care pare departata, dar nu este chiar att de departe. Si care merge spre Soare cu ncredere puternica n viitor. Si daca ne uitam spre ea de aici, de la masa, vedem doua lucruri: dragostea, simbolizata prin Poarta, si apoi, fiindca a pastrat biserica credinta.
          
           Dar Poarta, care se afla de fapt chiar la mijlocul complexului?
          
           Ea este a saptea varianta a Sarutului, cu care a nceput de fapt arta moderna si contemporana sub numele parintelui nou al ei care a fost Brncusi. Partea de deasupra este o arhitrava, lund motivul lazii de zestre. Si are acolo niste incizii care reprezinta simbolic tot omul, cu partea sa din dragoste, cu femeia, dar si mpreuna cu alte cupluri care se unesc ntr-un dans. Poate si dansul victoriei n razboi, dar si o hora a muncii care se face cu prilejul sarbatorii recoltei, al oricarei izbutiri a omului pentru sine. Si iata deci ca si aceasta Poarta a Sarutului devine o opera complexa, cu o ncarcatura maxima de simboluri care nu exprima altceva dect optimismul si ncrederea omului n viata.
          n ceea ce priveste ansamblul in ntregul sau, pna acum i s-au dat peste 120 de intepretari. El ramne un complex deschis n continuare. Numai Coloana, daca stam lnga ea si o privim din mai multe unghiuri si de la mai multe distante, sugereaza ntotdeauna cu totul altceva. O data o contopire cu cerul, o data cu Soarele. O data un crez, cnd Soarele este doar un punct deasupra ei. O credinta ca altadata n puterea Soarelui. Romboidele se pot asocia cu crestele muntilor din apropiere Parngul, spre care Coloana are o aplecare naturala, de atractie din partea muntelui, de 21 de grade n timpul furtunilor puternice, dar ea nu cade. Si n tot timpul vibreaza. Cine pune urechea pe Coloana si sta mai mult timp simte o revigorare.
          
           Nu este prima oara cnd Coloana este restaurata. Desi, prin anii 50, s-a ncercat doborrea ei, ca fiind o rusine pentru orasul Trgu Jiu...
           n 1953, cnd s-a organizat la Bucuresti Festivalul Mondial al Tineretului, tinerii, utemistii de atunci, vrnd sa faca rost de fonduri, au considerat ca s-ar putea servi de monumentul acesta, erodat de vreme si cu o culoare ntunecata. Si au ncercat, fara aprobarea primariei, sa-l dea jos, tragnd de un odgon scurt, fixat de primele doua romboide din partea de jos. Binenteles ca senila tractorului s-a nvrtit n loc si a trebuit sa renunte. Au plecat dezamagiti ca nu putau nvinge Coloana.
          n momentul de fata, Coloana este remetalizata pentru a patra oara. Culoarea ei galbena nu rezista n timp pentru ca metalul se oxideaza din cauza zonei cu o atmosfera acida. Ea trebuie remetalizata cel putin din zece n zece ani. Carola Gbel Welker, autoarea primei lucrari monografice despre opera lui Brncusi, a spus ca aceasta Coloana ar fi trebuit facuta din aur, cum primise Brncusi din partea lui Tatarascu asigurarea. De ce a fost dorinta lui Brncusi ca ea sa fie galbena? n primul rnd pentru ca unghiul dintre romboide si nlatura umbrele cnd culoarea este galbena. Apoi, prin culoarea galbena, ea capata o simbolistica optimista: bogatie, ncredere, puterea de a se depasi.
          
           Dar acele presupuse sculpturi ale lui Brncusi asupra carora specialistii nca nu si-au spus cuvntul?
          
           Brncusi, ct a lucrat ansamblul, a avut un atelier n casa Primarului Balanescu, unde de fapt a gndit aceste opere, a facut desenele si a si dormit aici, dupa modelul vietii sale de la Paris. n calatoriile lui pe valea Blahnitei, unde este si statiunea balneara Sacelu, recunoscuta nca de pe vremea daco-romana, el a recoltat mai multe pietre cu forme aparent bizare. Unele i-au convenit si le-a amenajat n gradina acestei case-atelier. Aceste opere de tip objts trouvs sunt importante si fac parte din creatia sa. S-a spus ca nu ar fi originale. Atta timp nsa ct si le-a nsusit si le-a adus n mediul lui de viata, ele i apartin. Eu am scris primul articol de semnalare a acestora ntr-un numar din Cronica, de la Iasi, acum mai bine de 20 de ani si ele au intrat de atunci n patrimoniul cunoscut al lui Brncusi. Catalogul operelor sale nu este deci complet pentru ca nu cuprinde si operele de tinerete realizate n tara. El nu a plecat la Paris sa se formeze ntr-un singur an. A lasat n tara o sumedenie de opere de tinerete realizate din diverse materiale. Eu cunosc cel putin sase opere numite Sarutul, care o preced pe cea cunoscuta de la Paris.
          
           Contestate?
          
           Ele au fost contestate de cei care nu vor sa mai schimbe catalogul si continutul operei lor. Dar Brncusi trebuie sa primeasca ceea ce este al sau. Si trebuie sa-i recunoastem opera o data cu descoperirile n timp. Si lui Eminescu i s-au descoperit poezii. Sa nu le integram ntre capodoperele sale pentru ca nu s-au aflat de la nceput n primele culegeri? Continuu putem nvata din opera necunoscuta si sa o integram si pe aceasta n cataloagele necesare. Eu am fost cel care am lansat aceasta idee la o ntrunire la Muzeul Literaturii, cu ctiva ani n urma, cnd a fost lansata o carte despre Eminescu pe coperta careia s-a pus una din aceste opere, capul lui Eminescu, decoperit de un cercetator mai tnar si care nu a fost credibil. Dar opera i apartine lui Brncusi. Dateaza din 1899, cnd se sarbatoreau 10 ani de la plecarea dintre fiinte chiar a lui Eminescu. Omagiul lui Brncusi catre un alt mare artist romn era legat deci de numele lui Eminescu. El avea simtul realitatii si al valorilor si nu s-a nselat niciodata. Tot atunci am exprimat ideea ca exista cel putin nca 40 de astfel de opere, pe care eu le-am vazut. De pilda, curnd se va vorbi n Europa despre o lucrare din tinerete, necunoscuta pna acum, care este de fapt o varianta la Cumintenia Pamntului, despre care s-a zis ca nu exista dect ntr-un singur exemplar. O opera n marmura, foarte importanta, care dovedeste evolutia lui Brncusi n creatia ideatica. Pentru ca el face o sculptura intelectualizata, care are nevoie de initiere, de cunoastere, pentru a-i ntelege toate sensurile si puterea de comunicare. Am verificat aceste opere si am vorbit despre ele n cartea mea, Estetica operei lui Brncusi, considernd ca trebuie sa fie integrate n cataloage.
          
           Va multumesc foarte mult si nu cred ca putea sa fie o ncheiere mai potrivita a discutiei noastre dect punerea la o aceeasi masa a doua genii ale poporului romn Eminescu si Brncusi.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Coridoarele memoriei
» Sunetul „sferelor inalte”
» Apelul unui fost inalt oficial american
» Snitel umplut
» Sfaturi utile
» Dat in urmarire: aurul nazistilor
» Turnul Belem din Lisabona
» Dreptul de a visa
» Calatori in... lumea stelara
» „Tristetea” neuronului adormit
» Bijuteria Marii Uniri
» Actori transformati de rolurile lor
» Horoscopul saptamanii: 23-29 aprilie 2018
» 19 aprilie 2011 – Fidel Castro demisioneaza
» Tema: „CHINA”
» Spaima in fata inteligentei artificiale
» Un monarh razboinic
» Invazie extraterestra in luna mai?
» Crema de ficat cu oua
» Solutii rapide pentru un obraz stralucitor
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9