Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Prima confruntare intre civilizatii in Europa      Pe urmele lui Don Quijo
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 2 vizitatori online

Prima confruntare intre civilizatii in Europa      Pe urmele lui Don Quijo

Imprimare E-mail
duminic, 21 ianuarie 2001

          1. Prima confruntare intre civilizatii in Europa
          Omul modern contra Omului de Neanderthal
          
           DATA" IMPACTULUI.
          1. Prima confruntare intre civilizatii in Europa
          Omul modern contra Omului de Neanderthal
          
           DATA" IMPACTULUI. Acum 250-230 de mii de ani, Europa incepea sa fie colonizata de grupuri de hominizi aflati la jumatatea drumului" dintre maimuta primata si omul modern. Era Omul de Neanderthal (numit astfel dupa zona Germaniei unde a fost localizat prima oara cu certitudine). Erau cete alcatuite din 10-30 de persoane, stadiul rudimentar al inteligentei lor neputndu-se manifesta printr-o organizare mai ampla. Dar, aproximativ acum 40 de mii de ani, teritoriul european a inceput sa fie invadat si colonizat" de un tip superior de hominid, care sosea dinspre est, tot pe traseul Orientului Mijlociu si originar tot din centrul Africii. Paleoantropologii il numesc Omul modern, caci este vorba de Homo sapiens si, comparativ cu neaderthalienii, avea un nivel de civilizatie si cultura mai avansat. Acesta avea sa fie stramosul direct al omului, al lui Homo sapiens sapiens. Ce s-a intmplat pe parcursul a 10 mii de ani, ct a durat contactul dintre cele doua rude" (ambele specii avnd drept stramos comun, probabil australopitecul) ?
          
           INTERFERENTE CULTURALE. Cum s-a desfasurat intlnirea? Toti paleoantropologii sustin ca a fost un soc pentru ambele tabere". Rudimentarii Neandertalieni observau pentru prima oara o specie asemanatoare lor fizionomic, dar cu unele aspecte neobisnuite, dintre care doua au fost decisive in stabilirea invingatorului: unelte si arme mai eficace si comunicarea cu ajutorul vorbirii. Cele doua specimene nu s-au putut ignora mult timp (cum sustin unii specialisti), ci ori s-au confruntat violent pentru spatiul vital (procurarea hranei), ori au inceput sa imprumute unii de la altii att elemente ale modului de trai, ct si in ceea ce priveste primitivele forme de cult. De exemplu, in timp ce Omul modern isi venera" mortii cu un rudiment de morminte, Omul de Neanderthal pastra craniul unor conducatori de cete, iar scheletul il ascundea pentru a nu fi devorat de animale. Cei mai multi cercetatori arata ca, desi osul hioid (care permite limbii sa articuleze sunetele) era destul de bine dezvoltat, neanderthalienii nu aveau un vocabular comparabil cu al preopinentilor lor.
          
           DEZNODAMNTUL. In pofida faptului ca ar fi putut aparea perechi mixte, inrautatirea treptata a climei in Europa acelor epoci a condus, inevitabil, la confruntare directa. Marea glaciatiune petrecuta acum 30-25 de mii de ani le-a inasprit relatiile. Ambele tabere" coborau spre sud, iar ciocnirile duceau inevitabil la micsorarea si dezorganizarea cetelor de neanderthalieni. Ultimii au fost identificati in regiunea Gibraltarului. Si, in perioada mentionata, Omul de Neanderthal a disparut din istorie. Este inca o enigma aceasta evaporare". Fara sa lase vreo urma genetica sau comportamentala speciei mai evoluate, neanderthalienii au fost hominizi care nu ne sunt in nici un fel stramosi. Ei au reprezentat o ramura aparte a arborelui genealogic uman, care n-a reusit sa evolueze nici macar in contact cu o specie superioara. Este un ilustru exemplu ce contrazice teoria legaturii dintre inteligenta si volumul creierului, caci ambele genuri de fiinte aveau aproape aceleasi dimensiuni ale craniului.
          
          2. Pe urmele lui Don Quijote la Sierra Morena
          
           Putine locuri din Europa eman un farmec att de exotic, o fascinatie att de desvrsit ca Sierra Morena, un adevrat parc aflat la o mic deprtare de Sevilla, respectiv numai o or de mers. Stejari btrni de 100 de ani, castani si mslini acoper pantele domoale ale dealurilor. Deasupra portocalilor, a iasomiei, a trandafirilor, a lavandei slbatice si a rosmarinului se rotesc vulturii iar clopotele turmelor se aud pn departe. O veche hacienda", asemntoare unei fortrete, d o pat de culoare oceanului de verdeat. Ceva mai departe, satul Cozalla de la Sierra te uimeste prin jocul de lumini si umbre pe care l expune privirilor. n albul imaculat al constructiilor, labirintul strdutelor nguste pare trasat de un mester cu gusturi ciudate. Toate conduc ns spre Plaza de toros", prezent de altfel n fiecare sat andaluz, mpodobit si aici ca pretutindeni, cu imagini pioase. Peste tot rsun pocnetul degetelor de la mini si al tocurilor n ritm de flamenco. Cafeneaua ascunde n spatele ei ctiva hidalgo vorbreti si simti amestecul sngelui maur cu cel gitan prin venele locuitorilor. Deasupra satului se nalt, dominnd mica localitate, ruinele vestitei mnstiri Cartujo, transformat n centru de art si cas de oaspeti. Ajungnd aici stii c ai psit pe urmele lui Don Quijote sau ale lui Carmen, pe drumul urmat de Velsquez, Murillo sau Federico Garcia Lorca. Impresia general este aceea c ai ptruns ntr-un film de Carlos Saura sau Tony Gatlif. Oglinzile lacurilor Embrase des Pintado, rurile Vendoval si Arroyo del Castillejo, valea Huznar si drumurile spate n piatr, ducnd spre alte sate andaluze fac din acest loc o oaz de art si de liniste sufleteasc. Clopoteii de alam si picturile religioase care mpodobesc majoritatea caselor te transport n vremuri strvechi pe cnd viata se desfsura dup ritualuri bucolice. Aici se simte mai bine dect oriunde n Spania mireasma Africii de Nord. O prezent maur de cinci secole se oglindeste n arhitectura locului n care contrastele te izbesc la tot pasul fr a diminua nimic din frumusete.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 6,00 lei
- 2 luni: 12,00 lei
- 3 luni: 18,00 lei
- 4 luni: 24,00 lei
- 5 luni: 30,00 lei
- 6 luni: 36,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Zaharul, dusmanul din farfurie
» Lunetistii, arma secreta contra Wehrmacht
» Dezvaluirile unui senator despre OZN-uri
» Cartofi cu branza
» Cuburi „magice”
» Cainele care nu latra...
» Biserica Sfantul Nicolae – Fagaras
» Optimism si rococo
» Sarcofagul unor suverani „vitregi”
» O grava complicatie a diabetului
» Cand agonia devine romanul vietii
» Filme mari, prestatii actoricesti slabe
» Horoscopul saptamanii: 16-22 iulie 2018
» 12 iulie 1943 – Batalia de la Prohorovka
» Tema: „BANII”
» Demonul stirilor false
» Stalin, rublele si bolsevicii
» Noutati privind proiectul OZN al Pentagonului
» Mamaliguta la cuptor
» Reguli surprinzatoare
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9