30 Apr 2017
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
FORUM
STIRI
BILETE DE AVION
PROGRAM TV
FELICITARI
VREMEA
PROGRAM CINEMA
MAGAZIN .RO
DESPRE NOI
CONTACT
User Menu
Avem 8 vizitatori online

Psihologia teoriei conspiratiei

Imprimare E-mail
sâmbătă, 13 iunie 2015

 Teoria conspiratiei este un subiect la moda. Convingerea ca o elita mondiala cunoaste o multime de secrete pe care le ascunde marelui public are multi adepti. Pe lânga conjuratii politice, ori grupuri tainice care ar conduce astazi lumea, conspiratiile ar acoperi o multime de alte domenii, între care si unele de care ne ocupam în aceasta pagina. Exista parerea ca niste puteri oculte n-ar dori sa stim adevarul despre: adevarata istorie a omenirii (Atlantida, uriasi etc.), pacte secrete cu extraterestrii, natura OZN-urilor, existenta extraterestrilor (vii sau morti) în baze militare unde nu se poate intra, dar si multe alte lucruri.

 Este chiar asa? Este doar o exagerare? Fara îndoiala cititorii revistei Magazin (la fel ca multi altii) si-au pus astfel de întrebari. Cred, prin urmare, ca merita sa rezum, în cele ce urmeaza, o interesanta si foarte documentata cercetare, în acest sens, realizata în 2013 de psihologii Michael J. Wood si Karen M. Douglas. Ei sustin ca înclinatia catre a crede si a promova idei care sustin teorii ale conspiratiei este o trasatura psihica demna de a fi studiata. Raspândirea ei este înlesnita, la acest început de secol XXI, si de o seama de conditii nou aparute, între care generalizarea internetului.

 Psihologii mentionati au examinat doua esantioane mari de populatie. Primul continea pe cei ce au fost numiti „conspirationisti”, adica cei care vad peste tot teorii ale conspiratiei, ceilalti, numiti „conventionalisti”, cei care resping astfel de teorii. Distinctia dintre cele doua grupuri a fost evidenta, între altele, prin comentariile pe care le atasau unor informatii postate pe internet. Asa cum spunea un alt autor: „internetul pare facut pentru teoria conspiratiei; fiecare lucru duce la un altul, fiecare link trimitându-te mereu mai adânc spre nimic si nicaieri”.

Un profil creionat cu atentie

 În articolul lor, argumentat cu zeci de trimiteri la lucrari de cercetare ale unor confrati, autorii mentionati încearca sa creioneze profilul conspirationistilor, comparativ cu cel al conventionalistilor sau cu populatia medie. Ei arata, de pilda, ca cei din grupul conspirationist erau mai dispusi sa argumenteze împotriva interpretarii adverse, dar mai putin dispusi sa-si sustina interpretarile proprii. La conventionalisti lucrurile stateau invers. Comentariile conspirationistilor erau bazate mai des pe istorisirea unor întâmplari, erau mai pline de neîncredere fata de punctele de vedere oficiale, dar mai pozitive fata de alte teorii ale conspiratiei. De asemenea, celor mai multi, nu le placea ca propriilor convingeri sa li se aplice termenul de „teoria conspiratiei”, obiectând ca aceasta eticheta ar purta un stigmat social. Pe de alta parte, conventionalistii folosesc un ton mai ostil în argumentatiile lor. Aceste tendinte pot fi întelese daca acceptam ca o anumita parte a populatiei poseda o viziune fundamentala conspirationista asupra lumii, o viziune în care detaliile cutarei teorii individuale sunt mai putin importante decât o respingere generalizata a explicatiilor oficiale.

 Convingerea unora conform careia anumiti oameni puternici sau anumite organizatii comploteaza în secret pentru a-si atinge scopurile sinistre prin înselarea publicului au fost de mai mult timp un element important al discursului popular; dar odata cu aparitia Internetului, aceasta convingere a devenit mai vizibila ca oricând.

 Cercetari temeinice, efectuate mai ales în ultimii douazeci de ani, au pus în evidenta faptul ca cei care cred în teoriile conspiratiei poseda o serie de trasaturi psihologice bine evidentiate: neîncredere în alte persoane si în autoritati, au sentimente de neputinta si stima de sine scazuta, sunt mai înclinati ca altii sa creada în superstitii, in paranormal, si au mai des experiente neobisnuite. Ei resimt mai des o lipsa de control în existenta lor si sunt mai deschisi catre o abordare de tip machiavelic a interactiunii sociale. În acelasi timp însa, ei sunt mai deschisi decât conventionalistii catre nou, catre experimentarea lumii înconjuratoare.

 Cercetari recente în domeniu au pus în evidenta rolul substantial al ideologiilor si al sistemelor largi de credinte în psihologia celor ce se ataseaza de teoriile conspiratiei. De pilda, teoria conspiratiei cu privire la o presupusa musamalizare a liniei genealogice a lui Hristos prin Maria Magdalena depinde în mare masura de convingerile religioase. Persoanele cu convingeri crestine traditionale au respins dintru început astfel de teorii, în timp ce acelea cu o abordare tip New Age au fost mult mai receptive. În mod similar, s-a demonstrat ca cei cu preocupari ideologice liberale, promovând piata libera, sunt mai predispusi sa creada ca informatiile despre încalzirea globala, cauzata de activitatea oamenilor, este o farsa nestiintifica.

 Unii cercetatori au mers mai departe, vorbind de existenta unei viziuni generale conspirationiste asupra lumii, observând ca diversele credinte în teorii particulare ale conspiratiei, fara legatura între ele, tind sa se intercoreleze: de exemplu, cineva care crede ca Printesa Diana a fost asasinata în mod deliberat este, mult mai probabil sa creada si ca aselenizarea a fost o farsa. S-a demonstrat ca s-au corelat pozitiv (statistic) chiar si credinte în teorii ale conspiratiei care se contraziceau între ele. Concluzia a fost ca atitudinea conspirationistilor se tine laolata nu atât prin anumite credinte conspirationiste particulare, cât prin acordul comun privind niste convingeri de ordin superior, cum ar fi opozitia generalizata privind orice varianta oficiala. Privit din acest unghi, conspirationismul nu este atât credinta în anumite teorii alternative, cât neîncrederea în orice poveste oficiala. S-a observat chiar ca de multe ori cutare teorie a conspiratiei era ceva extrem de vag, un element mult mai important fiind în schimb opozitia generala fata de explicatia oficiala, convingerea ca toti cei de la putere sunt mincinosi, ca nu poti avea încredere în ei si ca prin ceea ce fac acopera ceva sinistru.

 Teoriile conspiratiei sunt mai degraba credinte negative decât pozitive. Sustinatorii lor sunt preocupati mai mult sa combata o explicatie oficiala (oricare ar fi aceasta) decât sa propuna o explicatie alternativa coerenta. În ciuda, sau poate chiar din cauza faptului ca publicul nu accepta teoriile lor, mai multi conspirationisti par sa considere ca e de datoria lor sa raspândeasca opiniile lor catre un public cât mai larg. Ei îndeamna de multe ori masele inerte „sa se trezeasca”, o reactie pe care autorii studiului o gasesc rezonabila la cei ce cred ca vietile oamenilor sunt manipulate de catre fortele malefice.

 Conventionalistii deschisi, cum ar fi „scepticii” fata de prezenta extraterestra, dar si ceilalti, considera ca cele mai multe teorii ale conspiratiei sunt eronate, daca nu chiar distructive, considerând de datoria lor sa argumenteze împotriva lor în sfera publica. Probabil nicaieri nu e mai vizibila aceasta tendinta decât în comentariile de pe site-urile de stiri.

Opinii pro si contra

 Articolele despre subiecte pentru care exista faimoase teorii ale conspiratiei, cum ar fi distrugerea turnurilor gemene, aselenizarea, ori vaccinurile, pot avea zeci de mii de comentarii, cele mai multe fiind dedicate sustinerii sau respingerii acuzatiilor de conspiratie. Aceste comentarii permit psihologilor colectarea unei mari cantitati de date referitoare la opinii, unele minoritare. Gradul de anonimat faciliteaza exprimarea sincera a opiniilor, în conditii dificil de realizat în alta parte. Aceste comentarii, unele pastrate „la vedere” multi ani dupa ce au fost exprimate, constituie o nesperata mina de aur pentru psihologii care pâna acum aveau la îndemâna doar marturii obtinute în atmosfera artificiala a unor cabinete de specialitate. De pilda, cei care-si posteaza opiniile le sustin într-o maniera pe care ei însisi o gasesc convingatoare, ceea ce înseamna ca argumentele pe care le folosesc pot contine informatii relevante pentru a întelege modul lor de gândire privind problema respectiva.

 Autorii mentionati au examinat, în mod particular, comentariile conspirationiste si conventionaliste de pe patru site-uri majore de stiri, privind articolele legate de turnurile gemene, publicate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2011, deci în lunile din jurul celei de a zecea aniversari a atacurilor. Ei au considerat subiectul „paradigmatic”, adica ilustrativ si pentru alte teorii ale conspiratiei. Exista o comunitate asociata cu aceasta teorie, cunoscuta sub numele de „Miscarea pentru Adevarul 9/11”; ea are o prezenta substantiala on-line si desfasoara un prozelitism pe Internet, producând un numar mare de comentarii. La fel de prezenti au fost si scepticii conventionalisti, ceea ce a asigurat un volum apreciabil de dezbateri între cele doua parti. De altfel, „Miscarea” este o comunitate bine stabilita, cu o productie intelectuala substantiala, inclusiv carti populare, circuite de conferinte, mai multe „filiale”, cum ar fi cea a arhitectilor si inginerilor implicati si chiar un jurnal serios de studii. Exista o dezbatere substantiala daca pe 11 septembrie s-a produs o demolare controlata, un esec deliberat al agentiilor de informatii, sau chiar efectul unui armament exotic spatial.

 Ostilitatea intelectualitatii traditionale fata de explicatiile conspirationiste date evenimentelor de acest tip s-a manifestat prin etichetarea conspirationistilor drept paranoici sau bolnavi mintal de vreun alt tip. În acelasi timp, conspirationistii s-au aratat ostili într-un mod diferit, etichetând conventionalistii ca naivi, creduli, fraieri ori pacaliti involuntar. Comentariile postate de ambele tabere s-au caracterizat în consecinta prin insulte, amenintari simple, sarcasm, desconsiderare, acuzatii de complicitate, sau alt continut ostil sau jignitor, elemente excelente de studiu pentru niste psihologi decisi sa desluseasca aceste labirinturi ale spiritului uman.

DAN D. FARCAS

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!

Abonamentul se poate face fie direct la redactie (pentru aceasta trebuie sa completati mandatul postal pe care il obtineti de la orice Oficiu Postal dupa modelul reprodus mai jos, achitand pentru: 1 luna 6,00 lei; 2 luni 12,00 lei; 3 luni 18,00 lei; 4 luni 24,00 lei; 5 luni 30,00 lei; 6 luni 36,00 lei), fie prin Oficiile Postale (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

CONTACT

Telefon:
021. 317. 89. 65
021. 317. 89. 66

GSM
0722. 625. 622
 
Fax
021.317. 89.65
 
Email:

Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» De la Sherlock Holmes, la nano-detectivii de mâine
» Violenta si puterea absoluta
» Doru Davidovici si colegii sai
» Trei masti naturale
» Spaghete picante cu ton
» „Ursul” unificator al yakuza
» Loreta, manastirea unei legende
» Aventura si talent
» Cea mai mare galerie de arta în aer liber
» Buzele uscate, un calvar în orice sezon
» De la o dilema straveche la galopul de sanatate
» Softistii români, în elita mondiala
» Cinefili, vi se pregateste ceva!
» Horoscopul saptamanii: 1-7 mai 2017
» 27 aprilie 1822 – S-a nascut Ulysses Grant
» Tema: „IOANA D’ARC”
» Cum putem deveni „atleti ai memoriei”?
» Hitler suparat pe Vatican
» Patru intâlniri OZN ale unui pilot militar
» Spirit tribal
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Hernia de disc, o boala la moda
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9