SPECTACOLUL CUNOASTERII

Soarele emite unde. Instalatiile electrice din apartament emit unde. Telefonul mobil... Cu toate, fac parte din marea familie a spectrului electromagnetic la care suntem zilnic expusi.  Ati aprins becul din bucatarie? Ati pus in functiune uscatorul de par? Ati dat drumul la DVD player? La calculator? Cu fiecare gest, va lasati prada undelor electromagnetice. Aparate care produc lumina, caldura, energie sub diverse forme. O unda electromagnetica reprezinta cealalta fateta a uneia dintre cele mai fascinante particule ale fizicii: fotonul.

Considerat, dupa bolile cardiovasculare, a doua cauza de deces in lumea civilizata, cancerul face tot mai multe victime si in Romania. Radioterapia, chimioterapia si remediile naturiste se dovedesc cel mai adesea neputincioase in fata acestei maladii, mai ales atunci cand ea genereaza deja metastaze in organism. De mai bine de un secol si jumatate, medicii de pretutindeni cauta un leac pentru cancer; anual se cheltuie miliarde de dolari pentru cercetare, pentru gasirea unor medicamente mai eficiente si cu mai putine efecte secundare si cu siguranta ca descoperirea unui vaccin anti-cancer va reprezenta cea mai mare descoperire a medicinii din toate timpurile. Pana atunci, insa, apar tot felul de alte solutii, care de care mai... explozive!

Simularea unei misiuni spre Marte cu echipaj uman s-a derulat cu succes anul trecut. 6 astronauti au petrecut 105 zile in module „spatiale” instalate in apropiere de Moscova. E vorba de proiectul Mars 500 conceput de Agentia Spatiala Europeana si de Institutul de Cercetari Medicale din Moscova care va continua in acest an cu acelasi numar de astronauti, pe o durata de timp de 520 de zile! Peste cateva luni, 6 astronauti se vor imbarca pentru o falsa calatorie de 520 de zile spre Planeta Rosie. Cei care au trecut printr-un casting redutabil, la care s-au prezentat 6000 de persoane.

Criza economica de proportii care a afectat, in ultimii doi ani, omenirea, a mai distras atentia de la cea a petrolului, resimtita la fel de pregnant in ultimele decenii. Totusi, chiar daca pretul barilului a mai scazut, situatia nu este deloc roza si specialistii avertizeaza ca resursele de petrol ale planetei sunt pe cale de a se epuiza. Vom avea o apocalipsa dupa petrol? Razboaie devastatoare, purtate pentru ultima sonda, pentru ultimele resurse? Economii puternice puse pe butuci de lipsa de combustibili? Nimic din toate acestea, pentru ca ingineria genetica pare sa fi gasit deja o noua sursa de petrol, practic inepuizabila: bacteriile.

Cum vor fi vasele de croaziera ale viitorului? Foarte mari si confortabile, bineinteles, dar mai putin poluante. Un prototip realizat in santierele navale din Saint-Nazaire, Franta (despre care am amintit pe scurt intr-un numar anterior) concentreaza toate inovatiile ecologice. Eoseas e singura nava de acest gen care se deplaseaza in bataia vantului. Pe catargele sale inalte de 100 metri sunt instalate panze de mare anvergura care ii permit sa navigheze ca un adevarat velier. Unic ca marime, masurand 300 metri lungime, 60 metri latime si o suprafata de 20.000 m2.

Am vazut adesea in jurul nostru oameni intre doua varste cu chipuri imbatranite si brazdate de riduri, facandu-i sa para mult mai batrani decat erau in realitate; pe de alta parte nu de putine ori am exclamat, despre o anumita persoana „Parca nu imbatraneste deloc!” O asemenea abordare nu este doar o parere subiectiva, caci, dupa cum dovedeste o descoperire a savantilor britanici, aspectul fizic este determinat de anumite elemente genetice care par sa tina in loc procesul de imbatranire.

Planeta noastra nu e eterna. Trezirea unui supervulcan, moartea Soarelui, coliziunea cu un asteroid constituie ipoteze de catastrofe plauzibile, dar, din fericire, indepartate. Un singur obiect celest ameninta Terra intr-un viitor apropiat: asteroidul Apophis, descoperit in iunie 2004. Uriasul, in greutate de 27 milioane de tone, se incruciseaza regulat cu orbita Terrei, cu o viteza de 18.000 km/h. Primele calcule privind traiectoria sa au creat panica anuntand posibila sa coliziune cu Terra in 2029 sau in 2036.

Disparitia, in urma cu cateva zile, a scriitorului J. D. Salinger, a pus capat uneia dintre cele mai bizare vieti din istoria literaturii si a intensificat un mister pe care artistul american l-a cultivat fara voia lui de zeci de ani. Dupa aparitia romanului „De veghe in lanul de secara”, in 1951, Salinger a mai scris alte cateva povestiri si nuvele, inainte de a publica ultima sa opera, Hapworth 16, 1924, in iunie 1965. De atunci, el nu a mai publicat absolut nimic, vreme de 45 de ani, pana la moarte, desi, asa cum a marturisit, a continuat sa scrie. Unde se afla acum manuscrisele lui, manuscrise care, spun criticii, ar putea valora zeci de milioane de dolari?

Progresele inregistrate in imagistica medicala (RMN), presupun un diagnostic mai precis in afectiunile osoase. In sfarsit, osul poate fi vazut din interior. Un privilegiu pentru diagnosticieni si pentru pacienti. Dupa acest prim examen se poate actiona cu mai multa eficacitate asupra mecanismelor intime ale celulelor osului (osteoclaste). Osteoporoza e o adevarata drama. Definita de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca „o afectiune generalizata a scheletului caracterizata printr-o masa osoasa scazuta si o deteriorare a microarhitecturii tesutului osos”, aceasta ucide de 3 ori mai multe persoane decat accidentele rutiere.

Ideea de a folosi un tun gigantic pentru a plasa obiecte pe orbita a fost sugerata prima data de Isaac Newton, in a sa Principia Mathematica. Doua secole mai tarziu, Jules Verne isi imagina un tun lung de 274 m, Columbiad, ingropat pe verticala in pamant, nu departe de unde se afla astazi Cape Canaveral, locul de lansare a navetelor spatiale americane. Chiar daca a parut mereu pana acum o ipoteza stiintifico-fantastica, posibilitatea lansarii de navete spatiale cu ajutorul unui tun este considerat, la ora actuala, de catre savanti, nu doar o solutie realista ci si una extrem de fiabila.

Industria agroalimentara s-a imbogatit cu o noua disciplina: nanotehnologiile sau arta de a structura materia la scara nanometrica. Aceste particule de un milion de ori mai mici decat un fir de nisip, din ce in ce mai mult folosite ca aditivi in produse alimentare, modifica alimentele noastre obisnuite fara sa fim constineti de asta si fara sa fim neaparat informati de prezenta lor. Ce rol au in alimente? De pilda, in sare sau in cafea, impiedica formarea cocoloaselor. Pe ambalaje, blocheaza apa, ultravioletele si aerul, prelungindu-se astfel conservarea lor. Incluse in complementele alimentare, acestea aduc un aport de vitamine, enzime si de alte molecule benefice pentru sanatate.

Lumea intreaga a aflat cu stupoare si groaza vestea producerii unui cutremur catastrofal in Haiti, cutremur care a lasat in urma zeci de mii de morti, milioane de sinistrati si pagube de miliarde de dolari. Dincolo de speculatiile privind declansarea pe cale artificiala a acestei calamitati, intr-o zona ocolita, vreme de secole, de seisme, ramane intrebarea: este posibil ca un dezastru de asemenea proportii sa se mai produca si in alte parti ale globului? Seismologii raspund afirmativ la aceasta intrebare si sugereaza si locul unde ar putea avea loc urmatorul cutremur puternic: sud-estul Europei.

Primele imagini ale Caii Lactee transmise de Herschel, telescopul european care a fost lansat cu sonda spatiala purtand acelasi nume, in primavara anului trecut, au ajuns pe Pamant. Marele recensamant al stelelor poate incepe.
 Sunt cunoscute si totusi... Dupa decenii de observatii si perfectionare constanta a instrumentelor, principala activitate a galaxiei noastre, adica formarea stelelor, ramane cvasicunoscuta. Cate dintre ele se strang in banda Caii Lactee? Sunt mici, asemanatoare Soarelui, sau mai mari?

Tehnologia medicala a cunoscut progrese uimitoare in ultimii ani, progrese de neimaginat in urma cu cateva decenii; iar savantii descopera mereu noi si noi procedee vizand ameliorarea sau vindecarea maladiilor. Un capitol aparte, in acest context, vizeaza descoperirea unor materiale capabile sa inlocuiasca tesuturile osoase distruse din diverse cauze. Dupa ce s-a incercat fabricarea de oase din metal, sticla sau material plastic, savantii italieni sustin ca au gasit modalitatea de a transforma lemnul copacilor in oase pentru om...

Presedintele SUA a declarat ca va reduce cu 100 milioane dolari bugetul consacrat tehnologiilor pe baza de hidrogen. Un punct de vedere sprijinit de Steven Chu, secretar de stat al Energiei si laureat al premiului Nobel pentru fizica, care apreciaza faptul ca masina cu hidrogen ce utilizeaza forma sa lichida sau gazoasa, nu va fi pregatita sa intre pe piata in mai putin de 20 de ani. Va fi insa finantata generos productia de vehicule hibride si electrice. Dar asta, pe fondul unor investitii ale constructorilor de 1 miliard de euro anual in tehnologii hidrogen. Investitii importante s-au facut insa in Germania, Japonia, Norvegia pentru constructia de retele de statii de aprovizionare cu hidrogen.

La mai bine de patru decenii de cand oamenii au pus piciorul pe primul corp ceresc in afara Pamantului, posibilitatile explorarii altor planete, sisteme solare sau chiar galaxii, sunt inca indepartate. Se vorbeste mult despre posibile expeditii spre Marte dar dificultatile financiare duc mereu la amanarea punerii in practica a unor asemenea proiecte. Pe de alta parte, actualele posibilitati tehnice fac ca voiajurile spatiale pe planete mai indepartate sa ramana de domeniul fictiunii, caci distantele uriase constituie deocamdata o bariera de netrecut. O posibila solutie ar viza utilizarea gaurilor negre si a materiei intunecate pentru propulsarea mult mai rapida a rachetelor spatiale.

Robotii fac parte de mai multa vreme din universul tehnologic. Microprocesoarele, automobilele etc. sunt executate de roboti. Peste un deceniu robotii vor deveni utili si in casele noastre, pentru a face menajul sau a asigura asistenta persoanelor cu handicap. Sau vor fi inrolati in armata. Iar peste alte decenii, vor fi fabricati roboti programati sa gandeasca complex, apropiindu-se tot mai mult de ratiunea umana. Care e viitorul lor? Care va fi rolul lor? Ar putea prezenta vreodata un pericol pentru omenire? Scenaristii si scriitorii de SF incearca de mai multa vreme sa imagineze o lume in care prezenta robotilor superinteligenti isi pune amprenta asupra evolutiei umanitatii. Dar, mai cu seama, sa ilustreze cinematografic violenta robotilor fata de creatorii si campionilor lor, oamenii. Va remintim cateva scenarii celebre in care aceasta tema a fost abordata de cineasti care au anticipat, spectaculos, degringolada unei lumi, fireste neverosimile, acaparate de roboti sangerosi.

Cu toate ca numarul observatiilor OZN s-a redus considerabil, in ultimii ani, in intreaga lume, multi oameni continua sa creada in existenta misterioaselor obiecte si in faptul ca acestea exercita inca o atenta supraveghere asupra civilizatiei terestre. Este indubitabil faptul ca, daca nu exista in sistemul nostru solar, viata exista cu siguranta in galaxie, desi nu putem stii deocamdata daca doar sub forme primitive sau sub aspectul unor civilizatii supertehnologizate. Care este, in acest sens, opinia celui mai mare fizician teoretician contemporan, Stephen Hawking? Una dezamagitoare pentru fanii extraterestrilor...

Omenirea, daca nu are dusmani, ii cauta. Blestemul razboiului, care a marcat intreaga istorie a omenirii, continua sa faca ravagii. Din razboaie, invingatoare ies tarile cele mai bogate, cele care isi permit tehnologii puternice si sofisticate. Unele dintre ele au devenit insa atat de bogate incat, intr-un viitor nu prea indepartat, vor trimite pe campurile de lupta roboti cvasi-invulnerabili si autonomi, capabili sa ia singuri decizii.

Cu ocazia intrarii intr-un nou an, redactia revistei Magazin ureaza tuturor cititorilor, colaboratorilor si prietenilor sai prosperitate, liniste sufleteasca, indeplinirea celor mai frumoase dorinte si mai ales multa, multa sanatate. Un sincer si caduros "La multi ani!"